Prinţul Charles apare într-un film de 60 de minute care promovează Transilvania. Documentarul, difuzat de postul de televiziune britanic Travel Channel, sub titlul “The Wild Carpathia” descrie această regiune ca fiind “un loc al mitului şi al legendei”, unde urletul lupilor încă îţi dă fiori noaptea.
Printul Charles a aparut în emisiunea “The Wild Carpathia”, difuzată de Travel Channel UK, care prezintă unele dintre cele mai frumoase zone din Munţii Carpaţi. Printre obiectivele turistice care apar în documentarul de 60 de minute se numără şi Castelul Huniazilor. În film, Prinţul Charles spune că, potrivit arborelui său genealogic, este descendent al lui Vlad Ţepeş, şi în acest fel, are legătură cu România.
Prezentatorul emisiunii spune că a căutat în Transilvania oameni care au făcut aceste locuri mai frumoase şi care încearcă să păstreze tradiţia. Transilvania este prezentată ca fiind “un loc al mitului şi legendei” unde “urletul lupilor îţi dă fiori în aerul răcoros al nopţii”.“Carpathia”, numele pe careprezentatorul Charlie Ottley îl dăspaţiului din interiorul munţilor Carpaţi, din România, este“aproape la fel de întinsă ca Marea Britanie” şi este pentru realizatorul filmului, un loc în care s-a păstrat sălbăticia şi un spaţiu unde încămai trăieşte ursul brun.
Are proprietăţi în Covasna
În ultimul deceniu, moştenitorul tronului britanic, prinţul Charles, şi-a cumpărat mai multe proprietăţi în Transilvania. “Slăbiciunea” pentru aceste meleaguri dincolo de frumu seţea locului, se datorează sângelui ardelenesc ce îi curge prin vene. Stră-stră bunica Prinţului a fost Claudia Rhedey, născută într-o familie de nobili din Sângeorgiu de Pădure, judeţul Mureş. Prinţul Charles are două proprietăţi în satul covăsnean Valea Zălanului, una dintre acestea fiind o casă veche de peste o sută de ani, care a fost complet renovată. în ultimii ani, moştenitorul coroanei britanice a făcut mai multe vizite private în judeţul Covasna, unde a fost oaspetel grofului Kalnoky Tibor, la conacul din Micloşoara, construit în secolul al XVI-lea în stil renascentist şi renovat de către descendenţii familiei Kalnoky.
Totul a început în 1998, după prima sa vizită în Transilvania. Cele mai multe dintre proprietăţile cumpărate de Prinţul Charles au fost restaurate, ultima casă fiind finalizată recent. Are cinci dormitoare şi este înconjurată de un teren de 37 de acri, în comuna Zalanpatak. Totul face parte dintro moşie veche de 150 de ani. În tot acest timp, Prinţul Charlers şi-a cumpărat mai multe proprietăţi în sate ardeleneşti, a pornit chiar o mică industrie de producere a sucului natural de mereşi a investit în refacerea unor locuinţe vechi, biserici ori alte obiective din localităţile care i-au captat atenţia.
Dincolo însă de pasiunea recunoscută a acestuia pentru tot ce e nealterat, ecologic, rustic, motivul alegerii Transilvaniei are la bază arborele genealogic la familiei regale britanice.
Prinţul Charles face turism în România
Patru dintre proprietăţile Prinţului Charles se află în Maramureş, la Breb, două în Covasna, la Valea Zălanului, iar una, la Viscri, în judeţul Braşov. Fundaţia “Mihai Eminescu”, pe care Prinţul de Walles o patronează, deţine fostul conac Apafy din Mălâncrav, judeţul Sibiu. În Saschiz, judeţul Mureş, prinţul a investit într-un centru de procesare a produselor ecologice.
Casa din Viscria prinţului Charles se află şi în circuitul de turism rural şi cultural, care se adresează, în special, turiştilor britanici. Preţurile variază de la 279 de lire sterline, pentru un weekend de 3 nopţi, până la 1.199 de lire sterline pentru o vacanţă de două săptămâni.
Prin venele prinţului curge sânge ardelenesc
“Rădăcinile Familiei Regale britanice au ceva legături cu Vlad Ţepeş, cel care a inspirat legenda Contelui Dracula-Vampirul. Aşa se poate explica imensa afecţiune pe care o are Prinţul Charles pentru Transilvania”, începe un articol din Daily Mail, care continuă cu enumerarea proprietăţilor prinţului Charles, dar şi despre potenţialul acestei zone. Prin venele prinţului Charles, ca şi prin cele ale actualei regine, Elisabeta a II-a, curge şi sânge ardelenesc, ei fiind, în linie dreaptă, urmaşii contesei Claudia Rhedey din Sângeorgiu de Pădure, judeţul Mureş. Aceasta s-a născut în anul 1812, ca fiică a contelui Laszlo Rhedey şi a baronesei Agnes Inczedi. Claudia era renumită pentru frumuseţea ei. La un bal din Viena, l-a cunoscut pe prinţul Alexander de Wurttemberg, care s-a îndrăgostit nebuneşte de ea. S-au căsătorit şi au avut împreună două fete şi un băiat. Pe când era însărcinată cu al patrulea copil, Claudia a avut un accident pe drumul spre Graz, în Austria, şi a murit la doar 29 de ani. A fost înmormântată în biserica din Sângeorgiu, unde odihneşte şi astăzi, în cripta de sub duşumeaua lăcaşului.
Inchis upă 1614 din cauza unei epidemii de ciumă, subteranul bisericii, care era loc de îngropăciune pentru nobilii locului până atunci, n-a mai primit din acel moment decât un singur sicriu, pe cel al contesei Claudia Rhedey.
