Un “Machu Picchu” românesc în Europa – aşa descrie jurnalistul şi scriitorul Dario Fertilio în paginile cotidianului "Corriere della Sera" complexul istoric din Munţii Orăştiei din România, o metropolă gigantă, care se întinde pe două sute de kilometri pătraţi. Iată articolul integral:
Locul este cunoscut cu numele de Sarmizegetusa: ştirea, relansată de scriitorul şi traducătorul Luca Bistolfi, vine de la cotidianul românesc Adevărul, care precizează faptul că numai cinci la sută din complex a fost scos la lumină.
Adevărul este că povestea nu începe astăzi: primele informaţii datează din anii ’90 când ministerele române pentru Lucrări Publice, Cultură şi Cercetare au demarat lucrările pentru a delimita graniţele zonei fortificate: rezultatele însă nu au fost publicate niciodată.
Se ştie oricum că templele dacice din Munţii Orăştiei sunt printre cele mai importante vestigii ale istoriei europene, chiar dacă astăzi constituie o atracţie mai mult pentru căutătorii de aur sau «yogi» decât pentru turiştii obişnuiţi.
Faptul este că, odată cu trecerea secolelor, din sanctuarele ridicate de strămoşii poporului român au rămas vizibile numai ruine, deşi sunt încărcate cu mister.
Şi există de fapt unii care compară Sarmizegetusa cu oraşul interzis Machu Picchu, cu ipoteza că, deja capitală a anticei Dacia, ceea ce se află la suprafaţă ar constitui numai o mică parte dintr-un oraş enorm, mare cât actualul Bucureşti.
Fortificaţiile nu reprezintă numai oraşe diferite, situate pe vârfurile munţilor, ci un întreg compact, un vast aşezământ militar şi civil, cu diferite nuclee, în care orice terasare are un zid de apărare.
Ipoteza cea mai sugestivă este că metropola din Munţii Orăştiei ar cuprinde şi o reţea de incinte subterane. În zona Vârtoape există 75 de gropi conice cu diferite dimensiuni, unele cu diametrul de şaptezeci de metri.
Dario Fertilio
