După boala Covid, una din 20 de persoane a rămas cu sechele asupra abilităților mentale, în multe cazuri aceste efecte se manifestă la tineri cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, chiar ușor afectați de virus.
Covid-19 este o boală gravă care poate compromite diverse sisteme ale corpului nostru într-un mod mai mult sau mai puțin durabil, potrivit Corriere della Sera.
Una dintre consecințele constatate pe termen lung este ceea ce se numește „ceață cognitivă”, despre care biologul Barbara Gallavotti a vorbit recent emisiunea „Di Martedì” pe La7: „Covidul ne poate afecta capacitățile mentale pe termen mediu și lung – a amintit ea -: în multe cazuri, odată vindecați, pacienții se plâng de un fel de ceață și oboseală mentală. Aceste simptome par să afecteze una din douăzeci de persoane. Și aceștia sunt indivizi tineri, între 18 și 49 de ani ».
Caracteristicile „ceții cerebrale”
Simptomele cognitive pot include pierderea memoriei (de obicei pe termen scurt), confuzie, dificultăți de concentrare.
Unii uită călătoriile făcute cu câteva săptămâni înainte, alții aspectul propriei mașini sau nume specifice legate de procedurile de lucru pe care le cunosc de ani de zile.
Acești supraviețuitori ai Covid spun că „ceața creierului” le compromite capacitatea de a lucra normal: durează mai mult pentru a-și îndeplini sarcinile și se simt adesea confuzi și copleșiți.
Nu este clar pe cine afectează cel mai mult această tulburare, dar unele date par să sugereze că este unul dintre simptomele „sindromului post-Covid” sau „Long-Covid”, un termen care descrie o serie de probleme care durează luni de zile după recuperare ”oficială” de la boală.
Toate datele colectate
Oamenii de știință nu sunt siguri ce anume cauzează „ceața creierului”, care variază foarte mult și afectează, de asemenea, și persoanele care s-au îmbolnăvit ușor și nu au avut afecțiuni medicale anterioare.
Cercetarea științifică abia începe, pentru a cita câteva exemple recente: Aluko Hope, specialist în terapie intensivă la spitalul Montefiore din New York, relatează că aproximativ o treime dintre pacienții săi spun că nu-și amintesc numerele de telefon pe care le știau înainte sau luptându-se să-și amintească cuvintele potrivite.
„Nu doar persoanele în vârstă au aceste simptome cognitive”, spune el pentru New York Times. Nu știm cine este în pericol sau de ce”.
Într-un sondaj canadian care urmează să fie publicat în curând, din 3.930 membri ai Corpului Supraviețuitorilor (o asociație care reunește foști pacienți Covid), mai mult de jumătate au raportat dificultăți de concentrare.
A fost al patrulea cel mai frecvent simptom dintre 101 simptome fizice, neurologice și psihologice pe termen lung și scurt raportate de supraviețuitori.
Un raport francez din august cu 120 de pacienți spitalizați a constatat că 34% aveau pierderi de memorie și 27% aveau probleme de concentrare luni mai târziu.
În iulie, un studiu realizat de Centers for Disease Control and Prevention SUA (CDC) a arătat că aproape 1 din 5 adulți tineri cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani (fără afecțiuni medicale preexistente) au raportat că nu au revenit la sănătatea normală ( și mental) după Covid-19.
Comun la alte forme virale severe
„Am găsit ceață cerebrală și oboseală mentală frecvent după infecție. Avem experiență anterioară cu aceste tipuri de simptome ”, a declarat pentru NYT Marie Grill, neurolog la Clinica Mayo.
Specialistul raportează că acestea sunt consecințe frecvente ale altor infecții, cum ar fi boala Lyme, mononucleoza și alte tipuri de virus herpes.
„Uneori, infecțiile virale care durează mult timp duc la scăderea performanței sistemului nervos central.
Acest lucru explică pierderea atenției care generează, ca prim efect, o scădere consistentă a capacității de a memora multe evenimente din viața de zi cu zi – a explicat la Corriere Giancarlo Cerveri, director al Departamentului de Sănătate Mentală al Autorității de sănătate socială din Lodi -.
Întrucât nu există studii sistematice asupra post-Covid, ne putem baza doar pe alte forme virale pentru care putem spune că, în câteva luni, simptomele reziduale suferă o regresie spontană „.
Simptome similare la Ebola și SARS
Craig Spencer, directorul Global Health in Emergency Medicine din New York-Presbyterian / Columbia University Medical Center, a mai declarat pentru Washington Post în septembrie că a avut probleme similare după ce s-a îmbolnăvit de Ebola: „În 2014, m-am îmbolnăvit de Ebola în Guineea. La aproape șase ani de la „vindecare”, am în continuare dificultăți de concentrare. Capacitatea mea de a-mi aminti este drastic redusă. Uit numele și detaliile persoanelor pe care le cunoșteam foarte, foarte bine”.
El însuși scrie că afecțiuni similare – în special oboseala persistentă, „ceață cerebrală”, simțindu-se mai bine în unele zile și mai rău altele, plus diverse probleme cardiace, respiratorii și neurologice – sunt consecințe pe termen lung observate chiar și după virusurile rude ale coronavirusului: sindrom respirator acut sever (SARS) și sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS).
Cauzele
Virusul are, prin urmare, efecte neurologice incontestabile, iar „ceața creierului” nu este cea mai gravă: pacienții se plâng de dureri de cap, oboseală și pierderea gustului și a mirosului, care pot dura de la săptămâni la luni de la infecție.
În cazurile severe, Covid-19 poate duce, de asemenea, la encefalită sau accident vascular cerebral.
Modul în care afectează SARS-CoV-2 celulele nervoase rămâne încă un „mister”.
Principalele teorii sunt că problemele apar atunci când răspunsul imun la virus nu se oprește (un proces comun pentru multe boli autoimune) sau sunt cauzate de inflamația prezentă în vasele de sânge care duc la creier. „Răspunsul mai simplu este că oamenii încă au activare imunitară persistentă după ce infecția inițială dispare”, a declarat pentru NYT dr. Avindra Nath, șeful Departamentului de infecții ale sistemului nervos de la Institutul Național al Tulburărilor neurologice și accidente vasculare cerebrale.
Moleculele inflamatorii eliberate în răspunsuri imune eficiente „pot fi, de asemenea, un fel de toxină, în special la nivelul creierului”, a declarat Serena Spudich, șefa Departamentului de infecții neurologice și neurologie globală de la Școala de Medicină din Yale.
Viitorul și „sindromul post-Covid”
Oamenii de știință nu știu cât vor dura aceste modificări cognitive la pacienții cu Covid-19 și nici dacă vor avea un efect de durată asupra funcției creierului.
Pe baza experienței anterioare cu infecții virale severe, se pare că va dura luni, dar simptomele ar trebui să dispară de la sine.
Același lucru ar trebui să se aplice și celorlalte consecințe neplăcute pe termen lung ale Covid, care fac parte din „sindromul post-Covid”, despre care se crede că afectează până la 10% dintre cei care au fost infectați.
