În prezent, cine vrea să candideze în Italia, de exemplu, la alegerile din mai, are nevoie de o adeverinţă eliberată de Autoritatea Electorală din România, prin care să se certifice faptul că nu este decăzut din drepturile electorale (că nu i s-au interzis, de exemplu, printr-o condamnare, anumite drepturi civile).
Pentru a obţine această adeverinţă, interesatul trebuie să se adreseze personal Autorităţii Electorale din România, care îi eliberează o adeverinţă. Documentul, pentru a fi acceptat de autoritatea Electorală din Italia, trebuie tradus şi apostilat. Apostila nu poate fi obţinută decât de cel direct interesat, ori de rudele de gradul I şi II. Dacă altcineva se prezintă la Prefectura din România pentru apostilă, are nevoie de o procură din partea titularului adeverinţei.
O altă variantă este cererea prin email către Autoritatea Electorală din România. Răspunsul este primit tot printr-un email, în câteva zile. Cu acel email, interesatul se prezintă la consulat şi obţine certificatul electoral, contra unei taxe de 60 de euro.
A treia variantă este declaraţia pe propria răspundere cu privire la deţinerea drepturilor electorale, făcută în faţa unui funcţionar consular, caz în care taxa este de 110 euro.
Este însă posibil ca această declaraţie pe proprie răspundere să nu fie acceptată de toate primăriile din Italia. Multe primării italiene cer certificatul eliberat de auoritatea din România, pentru a accepta candidatura unui cetăţean român.
Într-o scrisoare expediată preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Octavian Opriş, ministrului de Externe, Cristian Diaconescu, şi şefului DRP, Eugen Tomac, Robert Araveicei scrie:
Stimaţi domni,
Prin prezenta adresă doresc să vă fac cunoscută o situaţie pe care mulţi români din Diaspora o consideră o practică anevoioasă şi deficitară, o birocratizare excesiva în detrimentul nostru.
În această perioadă, în Italia sunt alegerile administrative şi ştim cu toţii că un cetăţean român cu rezidenţa în străinătate are dreptul de a vota, de a candida şi de a fi ales pe postul de consilier, la alegerile locale din oraşul de reşedinţă.
Pentru a-i fi acceptat dosarul, cetăţeanul român care doreşte să candideze în ţara în care îşi are reşedinţa trebuie să prezinte autorităţilor o adeverinţă eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă din România. Această adeverinţă trebuie să ateste că cel care a depus cererea are dreptul de a fi votat în România.
Aici intervine acea situaţie deosebită deja menţionată, pe care o întâlnim de fiecare dată când sunt alegerile locale. Deci, cetăţeanul român trebuie să facă o cerere către Autoritatea Electorală Permanentă, care poate fi transmisă şi prin email şi care, în urma verificărilor, eliberează o adeverinţă care este trimisă prin poştă la adresa indicată din România. Candidatul român în această situaţie trebuie să se deplaseze personal în România, unde trebuie să traducă şi să apostileze respectivul document pentru a-i conferi validitate într-un stat străin.
Rămâne posibilitatea autorizării unei alte persoane printr-o procură, dar şi această soluţie este costisitoare, deoarece în ţările occidentale redactarea unei procuri este un proces care necesită deasemenea timp şi bani. Consider că ar fi extrem de important ca instituţiile sau ministerele din care faceţi parte să găsească o soluţie viabilă, în sprijinul românului de bunăcredinţă care face cinste României într-o ţară străină prin candidatura sa. Astfel, cu ajutorul acestei soluţii să se scutească timpul şi banii aferenţi deplasării în ţară, pentru traducerea şi apostilarea actului. Prin soluţionarea acestei situaţii, candidatul român ar avea mai multe resurse de dedicat campaniei sale electorale (…)
Ştiu că este deja târziu pentru soluţionarea acestei probleme în timp util, pentru cei care trec deja prin această situaţie cu prilejul alegerilor care se vor desfăşura în Italia în prima jumătate a lunii mai, dar ştim cu toţii că experienţa ne învaţă. Propun în acest sens ca respectivele certificate să fie traduse şi apostilate cu ajutorul instituţiilor dumneavoastră şi trimise la adresele de rezidenţă din străinătate indicate de respectivii candidaţi. Dacă acest serviciu nu poate fi făcut în mod gratuit, ca sponsorizare sau program permanent, de către Departamentul Românilor de Pretutindeni, el ar trebui să poată fi achiziţionat de către candidaţii români cu ajutorul unor modalităţi de plată simple de la distanţă, prin sistem electronic sau internet.
În aşteptarea unui răspuns din partea dumneavoastră, vă transmit cordiale salutări.
Araveicei Robert Florin
Răspuns de la Bucureşti
Scrisoarea a fost trimisă pe 26 martie. Răspunsul dela Autoritatea Electorală Permanentă a venit extrem de rapid, pe 27 martie. Robert Araveicei a primit un răspuns exhaustiv chiar de la Preşedintele Autorităţii, Octavian Opriş, care spune, în esenţă, că actuala procedură nu se poate schimba, fără o modificare a legislaţiei.
Iată ce se spune în răspuns:
„Vă informăm că Instituţia noastră eliberează astfel de adeverinţe în conformitate cu Directiva Consilului 94/80/CE din 19 decembrie 1994 de stabilire a modalităţilor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales la alegerile municipale pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin şi pe baza Legii nr. 33/2007 privind desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, care-şi găsesc aplicabilitatea şi în această situaţie.
Potrivit art, 9 al Directivei Consiliului 94/80/CE, statul membru de rezidenţă poate solicita candidatului să prezinte o adeverinţă din partea autorităţilor administrative competente din statul membru de origine care să certifice că acesta nu este decăzut din dreptul de eligibilitate în acest stat sau că autorităţile nu sunt la curent cu o asemenea decădere. Conform dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 33/2007, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este autoritatea publică din România care poate schimba informaţii cu instituţiile cu responsabilităţi similare din celelalte state ale Uniunii Europene în legătură cu drepturile electorale ale cetăţenilor români.
Conform art. 2 din Hotărârea AEP cu nr. 3/2009 pentru aprobarea modelului adeverinţei care atestă faptul că un cetăţean român nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicţie nu este cunoscută de autorităţile române, cererea de eliberare a adeverinţei trebuie să fie semnată, datată şi să cuprindă următoarele date personale: numele, prenumele, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate sau seria şi numărul paşaportului, după caz, codul numeric personal, precum şi modalitatea în care urmează a fi comunicat răspunsul. În plus, cererea trebuie însoţită de o copie a unui act de identitate valabil. Potrivit art. 3, adeverinţa emisă de AEP este transmisă solicitantului în modalitatea aleasă de acesta, costurile expedierii fiind suportate de solicitant.
De regulă, utilizarea acestui document în cadrul procesului electoral desfăşurat în statul de rezidenţă este condiţionată de traducerea şi supralegalizarea/apostilarea sa.
Întrucât atât România, cât şi Italia sunt semnatare ale Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga, la 5 octombrie 1961, iar adeverinţa, eliberată în condiţiile stabilite prin Hotărârea AEP nr. 3/2009 este un act oficial, în sensul art. 1 din Convenţia sus-menţionată, se impune, într-adevăr, aplicarea, pe act sau pe o prelungire a acestuia, a unei apostile care să-i ateste veridicitatea.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin (2) din Instrucţiunile cu nr. 82/2010 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative emise de Ministerul Administraţiei şi Internelor, apostila se aplică de instituţiile prefectului pe actele oficiale administrative emise de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, precum şi de alte organe de autoritate administrativă din România.
Aceleaşi Instrucţiuni stabilesc prin dispoziţiile art. 6 alin. (2) categoriile de persoane care pot solicita aplicare apostilei, respectiv: titularul actului; soţul/soţia titularului actului ori o rudă până la gradul II cu titularul actului; altă persoană fizică, care prezintă procură notarială sau împuternicire avocaţială; o persoană juridică care a încheiat cu titularul actului un contract având ca obiect realizarea în numele acestuia a procedurilor necesare pentru eliberarea apostilei, prin reprezentant care prezintă delegaţie în acest sens; o misiune diplomatică sau un oficiu consular în România al unui stat semnatar al Convenţiei de la Haga, dacă aceasta/acesta poate asigura transmiterea prin corespondenţă atât a documentelor necesare eliberării apostilei la instituţia prefectului competentă, cât şi a actelor pentru care s-a eliberat apostila către titularul acesteia.
Prin urmare, în cazul în care eliberarea apostilei este solicată de soţul/soţia titularului actului ori o rudă până la gradul II cu titularul actului, în conformitate cu prevederile indicate mai sus, nu este necesară procura notarială, în acest caz prezentându-se actul de identitate al celui care depune cererea şi documentele care atestă relaţia de rudenie sau de căsătorie, atunci când aceasta nu reiese din actul de identitate.
Precizăm că, potrivit art. 3 din Covenţia de la Haga, formalitatea aplicării apostilei nu poate fi înlăturată sau simplificată decât dacă legile, regulamentele sau uzanţele în vigoare în statul în care actul urmează să fie prezentat, sau o înţelegere între două sau mai multe state contractante o înlătură, o simplifică sau scuteşte actul de supralegalizare. În prezent nu există vreo convenţie între România şi Italia încheiată în acest sens.
De asemenea, menţionăm că legislaţia română în vigoare nu stabileşte alte modalităţi de facilitate inclusiv prin acoperirea costurilor aferente, a procedurilor de eliberare, traducere şi supralegalizare / apostilare a adeverinţelor necesare participării cetăţenilor români la alegerile locale din alte state membre ale Uniunii Europene. Vă sigurăm că propunerea dumneavoastră va fi luată în considerare, în perspectiva unor viitoare modificări legislative.
Preşedinte
Dr. Octavian Opriş