"Conferinţa ministerială de la Bucureşti s-a concretizat printr-un Comunicat, care de acum înainte, în istoria procesului Bologna, va rămâne marcat ca fiind "Comunicatul de la Bucureşti", un comunicat puternic, un comunicat care întăreşte încrederea universităţilor, studenţilor, a celorlalţi actori beneficiari ai învăţământului superior, a cercetătorilor, dar şi a miniştrilor", a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministrul Educaţiei, Cătălin Baba.
Baba a spus că există mai multe priorităţi care sunt cuprinse în "Comunicatul de la Bucureşti" şi care pot fi îndeplinite pe termen lung de statele care au implementat sistemul Bologna.
"Una dintre ele face referire la recunoaşterea automată a diplomelor în interiorul sistemului Bologna, o recunoaştere care să aibă la bază instrumentele pe care procesul Bologna le-a pus la punct în toţi aceşti ani. Comunicatul porneşte de la ideea centrală că educaţia poate să contribuie la ieşirea din criză a statelor. Sunt trei direcţii pe care acest Comunicat şi le propune pentru perioada următoare: şanse egale la un învăţământ de calitate, creşterea angajabilităţii absolvenţilor şi creşterea mobilităţii studenţilor în spaţiul european al învăţământului superior", a afirmat ministrul Educaţiei.
Procesul Bologna urmăreşte compatibilizarea curriculei de învăţământ, câştigarea încrederii în educaţie între state şi dezvoltarea relaţiilor între ţările europene, dar şi între cele care nu fac parte din Uniunea Europeană, dar care sunt în procesul Bologna.
Astfel, recunoaşterea diplomelor ar putea să se facă automat, pe baza unor standarde de calitate, mecanisme de verificare reciprocă, mobilităţi ale studenţilor sau cercetare comună. Acesta reprezintă un obiectiv pe termen lung pentru ţările care sunt în procesul Bologna. "Ne-am pus de acord pentru prima dată asupra evaluării automate a unor diplome ca scop pe termen lung al procesului de la Bologna. Asta înseamnă că un student care are o diplomă de absolvire într-o ţară membră Bologna ar trebui să poată să solicite şi să-i fie aprobat un masterat în altă ţară fără a trebui să-şi dovedească valabilitatea diplomei de absolvire din ţara sa de origine. Acest lucru este foarte important pentru raţionamentul şi scopul procesului de la Bologna. Noi ştim că ţările şi instituţiile au sisteme diferite şi ştim că au şi dreptul de a avea un sistem propriu, dar trebuie să mergem în direcţia recunoaşterii automate a diplomelor, acestei echivalări automate. Noi vom stabili şi un grup de exploratori, nişte ţări care vor încerca să găsească modalitatea de a ajunge la această ţintă", a declarat Xavier Prats Monne, directorul general adjunct pentru educaţie şi cultură din Comisia Europeană.
În ceea ce priveşte priorităţile educaţionale ale României, reducerea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi este una dintre ele.
"În ceea ce priveşte România, faptul că în Comunicatul Conferinţei Bologna apare reducerea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi ca o prioritate europeană înseamnă că România, când va negocia viitorul exerciţiu, 2014-2020, pentru finanţarea fondurilor europene, va avea acces la fonduri europene pentru acest domeniu, pentru creşterea angajabilităţii absolvenţilor şi pentru creşterea mobilităţii studenţilor la nivelul Uniunii Europene. Asta înseamnă că Uniunea Europeană va finanţa astfel de programe", a subliniat ministrul Educaţiei (Agerpres).