Conform rezultatelor sondajului, aceste îngrijorări sunt urmate de cele privind sistemul de pensii, şomajul, poluarea sau starea mediului înconjurător. Din lista cuprinsă în chestionar, cea mai mică îngrijorare a românilor este situaţia economică personală (64%), aceştia declarând în măsură mai mare că sunt îngrijoraţi din pricina stării mediului înconjurător (76%) sau a conducerii ţării (75%).
Situaţia economiei ţării îi îngrijorează pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani în măsură mai mică decât pe persoanele care au depăşit această vârstă. Privitor la acelaşi aspect se observă diferenţe în funcţie de nivelul de şcolarizare al respondenţilor, respectiv îngrijorarea scade cu cât oamenii au studii mai înalte.
Femeile manifestă o îngrijorare mult mai mare (31,7%) în ceea ce priveşte situaţia economică personală decât bărbaţii (18,6%). Îngrijorarea faţă de situaţia economică a copiilor sau a nepoţilor este mai mare în rândul femeilor, al persoanelor cu studii medii şi elementare, a persoanelor care locuiesc în mediul rural şi rezidenţilor din Moldova.
Femeile, mai îngrijorate decât bărbaţii
În cazul persoanelor care se declară foarte îngrijorate de sistemul de sănătate, distribuţia în funcţie de gen relevă o proporţie mai ridicată a femeilor care dau acest răspuns. În general, se remarcă în rândul femeilor o tendinţă de a declara în proporţie mai mare îngrijorare faţă de diferite aspecte.
Ele nu se dezic de această tendinţă nici în contextul îngrijorării faţă de sistemul de pensii: bărbaţi- 45,1%; femei- 55,6%. În cazul persoanelor care se declară foarte îngrijorate de sistemul de pensii, distribuţia pe vârste indică o proporţie mai mare a acestui tip de răspuns în rândul persoanelor între 51 şi 65 de ani (64%), fapt care poate fi explicat de apropierea de de vârsta de pensionare. În contrapartidă, tinerii între 18 şi 35 de ani declară doar în proporţie de 32,2% că sunt foarte îngrijoraţi de sistemul de pensii. De asemenea, femeile declară în proporţie mai mare decât barbaţii că sunt foarte îngrijorate de salarii (55,1% vs. 39,1%).
Dintre respondenţii care se declara foarte îngrijoraţi în privinţa salariilor, cea mai mare proporţie o reprezintă persoanele cu studii medii (54,9%), urmate de persoanele cu studii elementare (49,2%) şi, mai apoi, de persoanele cu studii superioare (36,9%).
Există o relaţie de inversă proporţionalitate între vârsta persoanelor şi îngrijorarea declarată faţă de mediul înconjurător. Astfel, cu cât înaintează în vârstă respondenţii se declară în măsură tot mai mică foarte îngrijoraţi de starea mediului înconjurător. Între îngrijorarea faţă de mediu şi studiile absolvite de respondent, însă, se conturează o relaţie de directă proporţionalitate, respectiv îngrijorarea creşte odată cu nivelul de educaţie (studii elementare- 28,1%; studii medii- 31,6%; studii superioare- 37,9%).
Tinerii: îngrijoraţi în legătură cu politica, nivelul corupţiei şi conducerea ţării
În ceea ce priveşte şomajul, femeile, spre deosebire de bărbaţi, şi persoanele cu studii medii şi elementare, faţă de cele cu studii superioare manifestă o îngrijorare foarte mare într-o mai mare proporţie. Distribuţia pe vârste relevă în cazul a trei întrebări (legate de conducerea ţării, de politică şi de nivelul corupţiei) o proporţie mai mică a tinerilor între 18-35 de ani care se declară foarte îngrijoraţi de aceste aspecte faţă de alte categorii de vârstă.
Ancheta a fost realizată telefonic, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.383 de indivizi de 18 ani şi peste.