Românii consumă anual circa 9-10 kg de mezeluri, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Române a Cărnii. Din totalul vânzărilor de mezeluri, ponderea cea mai mare o deţin salamurile, cu 40%, urmate de cârnaţi şi crenvurşti, cu 20%, şi parizer, cu 15%. Salamurile sunt la mare căutare şi în magazinele româneşti din Peninsulă. Medicii nutriţionişti români au analizat o serie de produse alimentare pe bază de carne şi au ajuns la concluzii cutremurătoare.
Din dorinţa ca alimentele, în special carnea şi preparatele din carne, să aibă un aspect mereu fraged şi un termen de valabilitate cât mai mare, mulţi producători aleg să folosească potenţiatori de gust şi aditivi alimentari care ajută la menţinerea aspectului proaspăt.
Mai mult, medicii nutriţionişti afirmă că unii producători adăugă şorici, apă, grăsime şi tendoane, în cantităţi mai mari decât ingredientul de bază, carnea, scrie gandul.info. Aspectul este sesizat şi în raportul de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), potrivit căruia o mare par te dintre alimentele vândute în comerţ nu respectă normele de etichetare şi de conformitate impuse de legislaţ ia în vigoare.
Nu se face “risipă” de carne
În plus, deşi conform etichetei, carnea este ingredientul principal al multor preparate, analizele de laborator realizate de cei de la ANPC arată că aceste alimente conţin resturi de ţesut muscular. Produse ca parizerul, crenvurştii, salamul de vară aveau un conţinut de proteine mai mic cu 2% faţă de prevederile legale, semn că la prepararea lor s-a folosit foarte puţină carne.
Parizer de curcan cu carne de porc şi şorici
De exemplu, un parizer de curcan conţinea de fapt emulsie de şorici şi slănină de porc, iar un crenvurşti de curcan avea 60% carne porc şi 15 % curcan.
Datele ANPC arată că în 2010 au fost prelevate 367 de probe de la diferite produse alimentare, inclusiv preparate din carne şi s-a constatat că la 39,8% dintre probele examinate nu s-au repectat prevederile legale în vigoare.
Calitatea nutritivă, neglijată
Industria alimentară din mileniul III pune mult accent pe felul în care arată un preparat şi mai puţin pe calitatea nutritivă a acestuia. Nerespectarea reţetelor tradiţionale duce la apariţia falsurilor, care invadează tot mai mult domeniul alimentar, avertizează specialiş tii. Repre zentanţii procesatorilor de carne spun că în domeniu există încă din 2006 norme clare de comercializare, care stabilesc parametrii de calitate obligatorii, indicând printre altele cantităţile de apă, grăsimi, colagen şi aditivi admise.
Lista ingredientelor de evitat
În majoritatea mezelurilor, găseşti mari cantităţi de grăsime. “Grăsime multă, şorici mult, foarte multe grăsimi saturate care ne îngraşă şi cresc nivelul colesterolului. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca şi când i-ai da toată ziua grăsime şi şoric”, atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Un alt ingredient de bază este apa. Pentru ca apa să poată fi folosită în cantităţi mari în mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut şi sub numele de E407. “Este un extras din alge marine, care reţine apa şi tu cumperi, astfel, apa la preţul cărnii. Există studii noi care arată că E407 ar putea fi responsabil pentru apariţia cancerului colorectal”, spune Mencinicopschi.
Guma de guar este tot un gelifiant şi este tot nesănătoasă în cantităţi mari şi pe termen lung.
Carnea MDM sau carnea dezosată mecanic este prezentă în multe dintre mezeluri. “Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate”, spune Mencinicopschi.
Nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. “Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară”, mai spune medicul.
Monoglutamatul de sodiu, E621, are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Însă e şi toxică, apreciază specialiştii în nutriţie. Dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de ca şi senzaţii de greaţă, avertizează nutriţionistul.
