Sfântul Ștefan a intrat rapid în atenția fariseilor, care erau nemulțumiți de faptul că el predica public învățăturile lui Iisus. El a fost adus în fața Sinedriului, pentru a fi acuzat de blasfemie contra lui Moise și a lui Dumnezeu. Întrebat de același Caiafa care îl judecase pe Iisus cum răspunde acuzării, Sfântul Ștefan a ținut o lungă cuvântare, în care a arătat că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de profeţi şi că iudeii sunt vinovaţi pentru uciderea Lui.
Sfântul Ștefan a fost găsit vinovat de blasfemie și condamnat la moarte prin lapidare. El a fost dus înafara cetății, unde a fost ucis cu pietre, devenind primul martir creştin. Conform Noului Testament și tradiției creștine, printre cei ce l-au judecat și care au asistat la uciderea lui s-a aflat și Saul, convertit ulterior la creștinism, cel ce avea să devină Sfântul Pavel.
Martiriul Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan a avut loc în valea lui Iosafat. Mormântul Sfântului Ștefan a fost descoperit în anul 415. Din anul 560 osemintele sale s-ar afla împreună cu osemintele arhidiaconului roman Laurentius (d. 258) în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma.
În tradiţia creştina se spune că în ziua de Sfântul Ştefan cei învrăjbiţi trebuie să se împace, iar morţii trebuie să fie pomeniţi în fiecare biserică. Mâncarea rămasă de la Crăciun trebuie împărţită oamenilor din comunitate. În această zi este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie. Cei care se confruntă cu probleme de sănătate sau sunt în proces cu cineva trebuie să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan. Pentru cei certaţi şi învrăjbiţi este cel mai bun moment al anului pentru o împăcare.
Peste 415.000 de români care poartă numele Sfântului Ştefan îşi serbează onomastica pe 27 decembrie, în cea de a treia zi a Crăciunului.