Zeci de romi fără adăpost au fost primiţi în ultimele săptămâni pe timpul nopţii sub porticurile bisericii San Pio X din Vicenza. Dar în loc să doarmă şi să mulţumească comunităţii pentru milostivul gest, au murdărit zidurile şi au tulburat odihna locuitorilor de la casele dimprejur. S-au purtat cu nesimţire, pe scurt.
Preotul paroh, Ferdinando Pistore, după ce i-a lăsat o vreme în pace sperând că mai devreme sau mai târziu îi vor asculta rugăminţile, a decis să închidă porţile cu lacătul în fiecare seară la 23.30. Dar nu a fost de ajuns. Grupul de oameni ai străzii, în principal romi români, a găsit mereu o modalitate de a intra. Bineînţeles nu le-a păsat de afişul pus în faţa bisericii care indică accesul interzis.
Preotul, exasperat de lipsa unui minim de civilizaţie din partea „oaspeţilor” – departe de a dori să colaboreze pentru o convieţuire civilizată – pentru a garanta siguranţa şi ordinea a decis să se adreseze unui serviciu de pază, „Rangers”. Şi acum le revine agenţilor de pază sarcina de a-i supraveghea pe vagabonzii needucaţi şi de a face puţină ordine în zonă.
Măsura a fost luată după o reuniune a consiliului parohial deschis tuturor cetăţenilor., în 4 iulie.
Comandantul poliției din Verona, apel împotriva cerșetorilor români: „Aștia nu sunt săraci, ci bande organizate”
Pe pagina de internet a bisericii se spune că situaţia a degenerat după ce primii imigranţi care au ales ca dormitor porticurile bisericii s-au mutat în altă parte, „lăsând spaţiu altor grupuri de persoane, mai numeroase şi mai puţin dispuse să respecte puţinele reguli stabilite, făcând astfel situaţia, deja foarte precară, cu totul nesustenabilă”.
Apoi, consiliul pastoral subliniază că „a fost vorba de o decizie luată cu mare amărăciune şi suferinţă interioară la care nu s-ar fi dorit niciodată să se ajungă, dar care a părut inevitabilă având în vedere eşecul parcursurilor de integrare întreprinse cu aceste persoane”.
„Le-am dat bani românești și mi i-au aruncat în față”
Apoi o nouă precizare privind motivele deciziei: „Parohia a trebuit să recunoască că nu posedă resursele umane şi profesionale necesare pentru înfruntarea unei situaţii atât de complexe, şi în special a trebuit să ia act de lipsa de disponibilitate a acestor persoane de a întreprinde parcursuri de inserare mai adecvate demnităţii lor umane şi convieţuirii”.
În ciuda interdicţiilor şi prezenţei paznicilor lucrurile par că se chinuie să revină la normalitate. În rândul cetăţenilor există suspiciunea că printre persoanele cu adevărat nevoiaşe sunt multe altele care au profitat de disponibilitatea preotului şi a rezidenţilor. Nu este prima dată când un preot cere intervenţia paznicilor pentru protejarea propriei comunităţi.
Veneto, primarii de stânga au pornit cruciada contra cerşetorilor
În martie, la Pontedera – în provincia Pisa – părintele Ernesto Testi, după furtul unor obiecte sacre din biserică s-a adresat pe timpul slujbei enoriaşilor cerându-le o mână de ajutor – în limita posibilităţilor lor, bineînţeles – pentru a-i ţine la distanţă prin prezenţa lor pe cei rău intenţionaţi.
Vara trecută, la Mestre, Venezia, în centrul criticilor a ajuns părintele Fausto Bonini, „vinovat” că a cerut ajutorul unui tânăr sacristan pentru a îndepărta din biserică cerşetorii agresivi. Câteva persoane l-au acuzat pe preot de rasism. Acum câteva luni, preotul din Santa Zita (Genova), s-a gândit să-i transforme pe voluntari în paznici, cu veste colorate, însă poliţia municipală i-a refuzat autorizaţia.
