Avem
confirmarea că reforma legii privind cetăţenia, chiar şi limitată numai la generaţiile secunde, nu va fi dusă până la capăt în această legislatură. Ceva speranţe au apărut îniunie, când la Camera Deputaţilor, în Comisia de afaceri constituţionale, a început examinarea a diferite propuneri de lege dedicate generaţiilor secunde.
Dar pe măsură ce se înainta cu discuţia, devenea clar că distanţele dintre forţele politice, şi în ce priveşte drepturile fiilor de imigranţi, sunt profunde. Partidul Democrat şi Terzo Polo doresc să introducă principiul ius soli temperat: italian cine se naşte sau soseşte aici de mic, poate după un ciclu şcolar.
Însă propunerea nu a învins ezitările celor din centru-dreapta, Popolo delle Libertà fiind gata să permită numai câteva simplificări birocratice ale procedurii, iar Lega Nord fiind total contrară modificării regulamentelor existente.
Acestea sunt poziţiile, la prima vedere ireconciliabile, la care au ajuns deputaţii la concluzionarea discuţiei generale în comisie, la finele lui iulie. Însă părţile le-au şi mandatat pe cele două raportoare Isabella Bertolini (Pdl) şi Sesa Amici (Pd) să încerce să găsească o mediere pentru a se ajunge la un text unificat de dus în Plen. Această tentativă a existat, însă a eşuat.
Pe 8 noiembrie, când reforma a revenit pe ordinea de zi a Comisiei, Bertolini a explicat: “În acest moment, nu există bazele necesare pentru a se ajunge la definirea unui text unificat împărtăşit de toţi. Este clar că există o lipsă de acord asupra a ceea ce reprezintă principiul de bază pe care să se clădească măsurile din titlu: introducerea sau nu în legislaţia italiană aprincipiului ius soli pentru obţinerea cetăţeniei”. Sesa Amici a declarat pentru stranieriinitalia.it: “Din păcate, dacă Pdl nu se deschide principiului ius soli, chiar temperat, nu vom vedea deblocarea discuţiei.
Pentru noi nu este negociabil faptul de a fi italian cel care se naşte aici sau soseşte aici de mic. Ei încă sunt ancoraţi de ideea de cetăţenie ca favoare, şi nu ca drept, şi pentru generaţiile secunde. Este clar că dacă nu se schimbă poziţiile nu există premisele pentru transformarea propunerilor în lege şi pentru reformarea legii privind cetăţenia”.
Elvio Pasca
