Guvernul Monti a consacrat una dintre ultimele sale intervenţii regiunii Campania, adoptând o nouă normă anti-fraudă privind mozzarella. Aceasta prevede ca în aceeaşi instalaţie să fie procesat numai lapte certificat din Campania. Prin urmare, nu este admis nici cel din Valea Padului şi nici cheaguri congelate din România, relatează La Repubblica.
Fabricile de produse lactate păstrează marca ”Mozzarella Dop” (Denominazione di origine protetta, denumire de origine protejată), chiar dacă produc şi alte tipuri de brânzeturi, dar trebuie să folosească doar lapte din Campania. Norma este destinată să protejeze o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro pe an.
Informaţia, provenită de la Roma, este aşteptată de 1.800 de fabrici din Campania, care asigură 20.000 de locuri de muncă, şi unde sunt exploatate 380.000 de bivoliţe. Mozzarella este primul produs la export cu 71.000 de tone.
Polemica a izbucnit cu o lună în urmă, atunci când guvernul a relansat un decret din 2008, semnat de fostul ministrul al agriculturii, Luca Zaia, măsura fiind apreciată drept un ”truc” al Nordului, care a sperat întotdeauna să obţină marca Dop, ce pedepseşte Sudul. Au existat încălcări, folosindu-se lapte provenit din Valea Padului sau din Europa de Est, plătit între 0,50 şi 0,80 euro, în loc de 1,35 euro.
”Anchetele magistraturii au constatat de-a lungul anilor o lungă serie de escrocherii şi fraude în detrimentul mozzarellei Dop din Campania, care face parte din patrimoniul gastronomic italian”, se spune în decret.
Noua normă este însă diferită. Cea precedentă, contestată de fabricile de produse lactate, a decis separarea liniilor pentru a produce două tipuri de mozzarella, cea Dop şi o alta pentru pizzerii şi pieţele mai puţin exigente. Producătorii au fost însă nepregătiţi, având în vedere că norma urma să intre în vigoare la 1 iulie 2013 şi presupune costuri pentru o a doua instalaţie.
Noul decret amână intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2014 şi permite producerea atât de ”mozzarella Dop de bivoliţă din Campania” cât şi a altor brânzeturi din aceeaşi zonă, dar interzice laptele care nu este certificat. Noua prevedere este mai elastică şi a fost inspirată de fostul preşedinte al Comisiei pentru agricultură, deputatul din PdL, Paolo Russo.
La Repubblica aminteşte că măsurile anti-fraudă urmează după ancheta „Aurul alb”, condusă de „Nucleo antisofisticazioni sanita” (Nas) al carabinierilor, împreună cu procurorii antimafia Giovanni Conzo, Maurizio Cimmino şi Alessandro D’Alessio. Ea s-a soldat cu anchetarea a 114 persoane şi a implicat nume sonore din sector. Consorţiul din domeniul produselor lactate a dat semnale de schimbare radicală odată cu noul director, Antonio Lucisano, care a stabilit un cod de etică.
Cu toate acestea, polemicile nu vor înceta. Multe fabrici de produse lactate se confruntă cu probleme: cheltuielile minime pentru cei care respectă normele ajung la 7 euro pe kilogram. Marea distribuţie, în multe cazuri, plăteşte între 5,60 şi 6 euro, dar pretinde marca Dop. Decretul tinde să favorizeze producătorii mici şi mijlocii, care pot adapta costurile şi calitatea pentru o clientelă mai atentă, dar şi crescătorii de animale, care au denunţat concurenţa străină.
