Focuri asupra imigranților în centrul istoric din Napoli. Zilele trecute au fost două raiduri, în zonele Forcella și în Duomo. Henry Kwasuc, cetățean nigerian, a fost lovit de un glonț într-un picior și încă este internat la spital, în timp ce S.B.C., senegalez de 30 de ani, a reușit să scape nevătămat. Nu este exclus să existe și alte victime, care însă nu au avut curajul să se adreseze poliției.
The Economist: „Atacuri rușinoase, italienii sunt rasiști?”
„Au tras spre mine, cu un pistol, fără niciun motiv. Și câțiva prieteni mi-au spus că același lucru, cu câteva zile înainte, i s-a întâmplat unui nigerian. Dumnezeu a vrut să mă salvez. Cred doar în el”, a povestit S.B.C. cotidianului La Repubblica.
Alarma a fost lansată de asociația antirasistă 3 Febbraio (A3F), amintind cazul lui Ibrahim Diop, vânzător ambulant senegalez ucis într-un centru de telefonie în august 2005 de un napolitan de 19 ani. Acelei agresiuni i-a urmat o manifestație împotriva violenței la care au participat mii de persoane, napolitani și imigranți.
Calabria: boss din ‘ndrangheta, condamnat datorită românilor. Procurorul: „Italienii să ia exemplu de la români”
„Astăzi climatul de confruntare cu imigranții, egoismul și frica fac reacția mai dificilă, dar nu mai puțin urgentă. Credem că dacă un aproape al nostru își riscă viața în acest mod, viața tuturor este sub risc. Dacă nu mai suntem liberi să ne plimbăm pe străzile orașului, dacă viața noastră este pe mâna capriciilor unui criminal, problema nu mai este doar a acelui care este victimă”, spune Gianluca Petruzzo de la A3F.
Primarul Luigi De Magistris a spus că „Napoli nu este un oraș rasist și intolerant, ci primitor și favorabil contaminării între popoare, culturi și religii”, însă „poate cunoaște fenomene de acest tip asupra cărora este important ca forțele de ordine și magistratura să facă lumină cât mai curând pentru a putea înțelege bine despre ce este vorba”.
Consilieră Pd din Prato: “Străini, trebuie să muriți”
„Nu face niciodată rău – a subliniat primarul napolitan – să mărim supravegherea și atenția asupra a ceea ce poate părea un fapt episodic care, dacă nu este denunțat cu fermitate, dacă nu este stigmatizat în mod clar și puternic, poate deveni recrudescent”.
