Italia era un meleag unde se trăia bine, se trăia mai mult decât în alte ţări şi calitatea vieţii era bună. De câţiva ani nu mai e aşa. Italia a rămas, da, o naţiune longevivă, însă potrivit datelor Eurostat, în perioada 2004-2012 s-a diminuat vârsta la care încep tratamentele medicale pentru probleme grave.
În medie, dacă în 2004 bărbaţii se îmbolnăveau la 69 de ani şi femeile la 71, în 2012 bărbaţii s-au îmbolnăvit la nici 62 şi femeile la 61. În acelaşi timp, media europeană a urcat: s-au câştigat doi ani de sănătate, şi pragul a urcat de la 61 la 63 de ani.
Faptul că Italia rămâne oricum o ţară longevivă (durata vieţii medii, de 80 de ani pentru bărbaţi şi 85 pentru femei, este superioară celei europene, care în aceeaşi perioadă 2004-2012 este de 76 de ani pentru bărbaţi şi 82 pentru femei), demonstrează că problema e mai mult socială.
Spre comparaţie, datele din România stau mult mai rău. Pentru vârsta de îmbolnăvire, primele date disponibile sunt din 2007, şi de atunci a scăzut: bărbaţi 60,6 (2007) – 57,7 (2012), femei 62,6 (2007) – 57,8 (2012). În privinţa duratei medii a vieţii, România este mult în urma Italiei: 71,1 ani bărbaţi şi 78,2 femei, date din 2012.