Numărul lucrătorilor din construcţii cu „partita Iva” a crescut cu 20% în ultima vreme. De fapt, nu sunt liber profesionişti, ci muncitori obligaţi de patroni să-şi deschidă firmă individuală. În acest fel patronii descarcă pe umerii muncitorului orice responsabilitate contributivă sau asigurativă. Cgil îi numeşte „falşi profesionişti”.
Sindicatul Fillea Cgil Lombardia a prezentat un raport privind starea sectorului construcţiilor şi munca imigranţilor. Raportul spune că peste jumătate din muncitorii care construiesc noul Milano au „partita Iva”. Vin în principal din Romania, Albania, Maroc. Plătiţi cu puţin şi ocazional, cu niciun fel de protecţie în caz de accidente de muncă sau boală, zero concedii şi mare parte dintre orele lucrate plătite fără a fi trecute pe statul de plată. La negru.
În Lombardia în 2010 munca subterană din sectorul construcţiilor a crescut cu 20%, spune Cgil. Cifrele din raport vorbesc despre un record al evaziunii fiscale, care în regiune este estimată a fi de circa 1,394 de miliarde de euro, 15,73% din cifra la nivel naţional.
Metodele pentru evaziune merg de la contracte part-time stipulate unor lucrători care de fapt lucrează full-time, la creşterea orelor de absenţă, până la încadrarea muncitorului în prima categorie (lucrătorul nespecializat), chiar dacă sarcinile sale sunt de a doua sau a treia categorie. «În construcţii piaţa muncii s-a transformat într-un „hipermarket al forţei de muncă” – spune Walter Schiavella, secretar general al Fillea Cgil – în special din cauza politicilor economice care au aruncat sectorul în abis.»
Angajatorii încearcă să reducă costurile în orice fel, «în defavoarea lucrătorilor, a taxelor şi a siguranţei pe şantiere», adaugă Franco De Alessandri, secretar general al Fillea Cgil din Milano.
Din studiu reiese faptul că recesiunea este nemiloasă în special cu lucrătorii imigranţi: în 2009, pe şantierele din Milano lucrau 71.000 de străini. Dintre aceştia, 34.000 numai în Milano, unde reprezintă 52% din totalul angajaţilor din sector: un record naţional. Într-o perioadă de 12 luni, însă, s-a înregistrat o scădere de trei puncte procentuale: astăzi sunt 63.5000 de imigranţi care lucrează pe şantierele lombarde, 31.000 în cele milaneze. Făcând calculele, aproape zece mii de străini şi-au pierdut locul de muncă.
Deşi reprezintă majoritatea forţei de muncă, imigranţii sunt în medie plătiţi cu mai puţin – salariile lor ajung la numai 41% din media salariilor din sector – şi deseori sunt obligaţi să-şi deschidă „partita Iva”, rezultând a fi „liber profesionişti”. În acest fel angajatorii sunt scutiţi de responsabilităţi în caz de accidente şi muncitorului îi revine sarcina de a plăti taxele pentru salariul încasat. O practică căreia i se adaugă aşa- numita muncă „gri”. „Între 2009 şi 2010 – explică De Alessandri – la oficiului nostru de plângeri aproape 250 de imigranţi au semnalat că au primit jumătate din salariu în afara statului de plată. Şi că au câştigat cealaltă jumătate la negru”.
