A încercat să-și dea foc în fața primăriei din Montagnana (provincia Padova). A oprit-o un amic, când deja își stropise hainele cu lichid inflamabil și avea deja bricheta în mână. Valerica Bartoș, de 45 de ani, româncă, era disperată pentru că din august anul trecut, după ce a fost evacuată din casă, este constrânsă să trăiască în mașină, mutându-se în mod continuu, de la Palů la Frassine.
O iarnă infinită petrecută în mașină, pentru o femeie nu este ceva plăcut, scrie Il Mattino di Padova. Mai ales dacă nu are nici un euro. Valerica își deschisese un bar în provincia Verona, dar lucrurile au mers prost. Pe 11 mai, după o discuție la biroul de evidență a populației privind un certificat de rezidență, a pus în practică un plan gândit de mai mult timp.
La intrarea în sediul primăriei (Palatului Sanmicheli), s-a stropit din cap până-n picioare cu un lichid inflamabil ținut într-o sticlă de plastic, amenințând că-și va da foc cu o brichetă mare. Era circa 10.20. Alertați de un apel telefonic, carabinierii s-au dus la fața locului și de acolo au chemat o ambulanță de la Usl 17. Au încercat să calmeze femeia, dar nimeni nu îndrăznea să se apropie, nici militarii, nici agenții de la poliția locală care au adus cu ei și un extinctor.
Cazul a fost rezolvat de un amic al femeii, Valentino Salandin, care s-a aruncat din instict asupra ei, urmat imediat de un carabinier în civil: au “dezarmat” femeia. Apoi au condus-o la birourile poliției locale, unde femeia a vrut să-l vadă pe primar, pe vice-primar și pe consilierul pentru Siguranță. Apoi a fost dusă la spitalul din Monselice și a fost internată în secția de Psihiatrie pentru verificări.
Femeia a afirmat: “Am fost de mai multe ori la Primărie, la primar și la asistentul social, dusesem deja actele privind evacuarea și declarația Isee, însă miau cerut să le mai aduc o dată. Simt că-și bat joc de mine, își aruncă responsabilitatea de la unul la celălalt. Asistentul spune că este un subordonat și că decide totul primarul, mă duc la primar și-mi spune că trebuie să aduc actele.”
”Vreau o locuință permanentă, un acoperiș deasupra capului. Joi dimineață am fost la viceprimar și la consilierul pentru Siguranță pe care l-am văzut pentru prima dată. Mi-au spus să stau zece zile în hostel și că Primăria îmi va plăti numai această cazare. Mi-au mai spus și că nu există locuințe libere sau care pot fi locuite. Dar eu știu că în clădirile de locuințe din cartierul Facchini există. Ușile sunt zidite ca să nu intre abuzivii”.
Iată și versiunea vice-primarului Claudio Arzenton și a consilierului pentru Siguranță Andrea Draghi. “Pe româncă am văzut-o pentru prima dată joi”, spun cei doi, “are în curs și o cerere de transfer la Primăria din Verona. Rezidența sa este neclară. I-am propus să stea zece zile la hostel, dar a refuzat. A spus că are un loc de muncă la Legnano pentru 300 de euro. Am sfătuit-o să se ducă cu trenul sau cu autobuzul și dacă se poate să- și găsească o locuință acolo. Oricum, ne-am ocupat de cazul ei. Numai că gesturi de acest fel nu duc la nimic”.
Valentina, mama unui băiat de 25 de ani care trăiește în România, este o femeie disperată, încheie materialul Il Mattino di Padova.
