România încă nu are definitivată legea care le dă dreptul străinilor să cumpere pământ în România. Totuşi, deja, prin intermediari români, străinii au ajuns să controleze mari suprafeţe de teren în ţara noastră. Discuţia politică pentru promovarea unei legi în acest domeniu este în continuare deschisă, chiar dacă o decizie trebuia luată încă din 2014.
De asemenea, la finele lunii aprilie, se va dezbate în plenul Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European o propunere de rezoluţie referitoare la situaţia actuală a terenurilor arabile din UE, concentrate în mâna unui număr restrâns de latifundiari. Printre măsurile prevăzute se numără stimulente pentru tinerii fermieri, dar şi limitarea subvenţiilor acordate pe hectar.
Comisia Europeană ar putea legifera modul în care se va putea face tranzacţii cu terenuri arabile în statele UE, dar şi modul în care statele membre se pot poteja de tranzacţiile speculative cu astfel de terenuri.
În acest sens, europarlamentarii din cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European au elaborat deja o propunere de rezoluţie cu idei pentru Comisie ce urmează a fi discutate şi ulterior votate în plenul Comisiei de specialitate din Parlamentul European.
Discuţiile din plen şi votul vor avea loc la sfârştitul acestei luni, conform agendei Comisiei, şi au fost generate încă de anul trecut după publicarea unui studiu privind fenomenul de acaparare a terenurilor arabile din UE.
Potrivit proiectului, europarlamentarii au gândit mai multe sisteme prin care ar putea descuraja crearea unor exploataţii foarte mari, începând de la acordarea unor facilităţi şi drepturi tinerilor fermieri sau a celor care se ocupă efectiv de agricultură, până la limitarea subvenţiilor europene acordate pe hectar şi creşterea ajutoarelor financiare comunitare pentru primele hectare ale unui agricultor.
Mai mult, europarlamentarii cer Comisiei „să permită statelor membre să aplice prioritatea națională în cadrul accesului la terenuri prin vânzarea sau arendarea terenurilor arabile”.
De asemenea, solicită statelor membre să își elaboreze politica privind piața funciară astfel încât să permită accesul la proprietate în condiții financiare corespunzătoare activității agricole şi ca prețurile de cumpărare și arendare ale suprafețelor agricole să fie supuse unui proces de autorizare, care să se aplice și în cazul fuziunilor, divizărilor și al înființări de fundații.
Totodată, europarlamentarii sunt de părere că ar trebui să existe controale mai stricte în ceea ce privește contractele de arendare și o obligație de notificare, cu posibilitatea aplicării de sancțiuni, deoarece arenda este de multe ori primul pas către cumpărare.
Se modifică legea
În momentul de faţă şi în România se dezbate o nouă legislaţie care să reglementeze tranzacţiile cu terenuri agricole, prin modificarea Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.
În acest sens, s-a constituit în grup de lucru interministerial cu experţi din cadrul Ministerului Agriculturii, Agenţia Domeniilor Statului şi Ministerul Justiţiei care a lucrat la proiect. Totodată, în în circuitul parlamentar există patru iniţiative legislative pe această temă. „Există deja patru iniţiative”, a declarat pentru econpmica.net Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului.
Potrivit acestuia, şi noua lege ar putea introduce o serie de restricţii la achiziţia de teren în România, „aşa cum sunt şi în alte state membre”. „Vor fi restricţii legate de activitatea agricolă (vor putea cumpăra cei care desfăşoară activitate agricola n.red), va exista un drept de preemţiune pentru cei ce se învecinează cu latura cea mai mare a terenului (de vânzare n. red.), dar şi dreptului statului de a achiziţiona teren pentru a realiza programele de investiţii programate sau programe de genul celor pentru tinerii fermieri”, a mai spus oficialul MADR.
De exemplu, Ungaria a impus condiţii draconice străinilor ce doresc să cumpere pământ în această ţară. Astfel, la 15 decembrie 2013, Parlamentul Ungariei a adoptat legea prin care un străin nu poate cumpăra decât maxim un hectar de tern agricol.
Străinul dornic să cumpere pământ în Ungaria trebuie să facă dovada că a urmat studii agricole, silvice, că a derulat activităţi cu specific agricol în Ungaria cu cel puţin trei ani înainte de a depune cererea şi că este acţionar cu mai mult de 25% la o cooperativă agricolă maghiară.
În Italia, italienii vând terenurile doar italienilor. Preemţiunea funcţionează ca în Germania, un proaspăt proprietar lăsându-l pe fostul sau pe arendaş să îşi lichideze activitatea, chiar şi la doi ani după ce a cumpărat terenul. Sistemul este unul birocratic, un străin putând să aştepte chiar şi mai mulţi ani, asta dacă identifică un lot şi un proprietar dispus să vândă.
Străinii deţin 70% din terenul agricol din România
Peste un milioane de hectare de tern arabil se află în proprietatea străinilor, din care 23,4% aparţine italienilor, 15,5% – nemţilor, 10% – arabilor, 8,2% – ungurilor, 6,2 % – spaniolilor, 6,1% – austriecilor şi 4,5% – danezilor, potrivit companiei AgroIntelligence SISA, care oferă consultanţă în sectorul agroalimentar, şi care a ajuns la aceste rezultate analizând raportoarele notariale.
