Deputatul PDL William Brînză, ales în 2008 în circumscriţia 43 Diaspora, a ajuns la mijlocul mandatului. Reuşite, eşecuri, proiecte şi perspective, toate într-un interviu din care aflăm, printre altele, că, în opinia demnitarului, „când vom ajunge ca românii din străinătate să conducă România, vom fi siguri că ţara a intrat pe mâini bune.”
Cum aţi caracteriza cei doi ani în calitatea de parlamentar al diasporei?
«Un mandat sensibil, ţinând cont că pentru prima dată, în Parlamentul României a apărut şi locul parlamentarului de diaspora. Ideea reprezentativităţii pentru românii din străinătate a apărut la propunerea mai multor parlamentari PDL alături de care m-am alăturat şi eu încă de la început. De altfel, în anul 2005, în perioada mandatului 2004-2008, am înfiinţat primul cabinet parlamentar în Spania. În acest fel am putut analiza cu românii din străinătate şi autoritătile spaniole, necesitatea acordării unei atenţii sporite vis a vis de problemele marilor comunităţi româneşti.»
Ce aţi realizat în această perioadă?
«Împreună cu organizaţia PDL Diaspora, care s-a format în faza de interimat în 2009 Spania, şi validată în 2010 la Paris, am reuşit un dialog cu majoritatea comunităţilor de români din Europa, în special cu Spania, Italia, Franta, Portugalia, cu cele din Republica Moldova, dar şi din SUA, Canada şi Israel.
Am putut astfel deschide dialogul pentru proiectele legislative, pe care împreună cu colegii sau în nume personal le-am introdus în Parlament pentru a deveni legi. Colegii mei, împreună cu mine, am putut interveni în întâmpinarea unor probleme care cereau intervenţia rapidă a unui demnitar din România.»
Ne puteţi da câteva exemple concrete?
«Dialogul dintre autorităţile din străinătate, şi comunităţile româneşti, înlesnirea în rezolvarea problemelor pentru repatrierea bolnavilor sau a trupurilor neînsufleţite prin ajutor guvernamental, mărirea numărului de locuri pentru profesorii de limba, cultura şi civilizaţia românească în străinatate, mărirea numărului de biserici şi biblioteci şi intensificarea activităţilor culturale românesti privind identitatea şi cultura românească sau votul diasporei, prin mărirea numărului de secţii de votare, care din păcate e încă insuficient.»
Ce vă reproşaţi în această perioadă?
«Din cauza numărului mare de români aflaţi peste graniţele ţării şi întinderea foarte mare a colegiului, nu am putut lua legătura cu toate comunităţile de români, nu am putut participa la foarte multe manfestări culturale şi religioase şi nu am putut ajuta financiar, aşa cum mi-aş fi dorit, cazurile grave, cum ar fi românii afectaţi de cutremurul din Aquila sau inundaţiile care au afectat românii din Spania şi care, în ambele cazuri, din nefericire, s-au soldat cu morţi şi răniţi.»
Care a fost cea mai mare satisfacţie pe care aţi avut-o?
«Faptul că mi-am putut forma o părere destul de obiectivă vis a vis de românii din străinătate şi că ma pot întâlni cu românii mei fără să fiu acuzat că am făcut campanie bazată pe minciuni sau promisiuni deşarte. Ca şi realizare extraordinară, împreună cu PDL Diaspora, e că am contribuit decisiv la alegerea preşedintelui României, a domnului Traian Băsescu.»
Vorbiţi-ne despre legile şi proiectele de legi pe care le-aţi propus pentru diaspora.
«Enumăr cele mai recente şi care au adus sau vor aduce beneficii importante pentru toată lumea: legea privind înfiinţarea Comisiei parlamentare pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, reducerea taxelor consulare şi introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din străinatate.»
Ce se schimbă după apariţia noii comisii destinate românilor din străinătate, al cărei preşedinte sunteţi?
«Pentru prima dată românii din străinătate au o comisie parlamentară a lor, unde pot depune petiţii, pot veni cu propuneri, intiaţive legislative, multe dintre ele având şansa de a deveni legi. Această comisie nu este a PDL, PSD sau PNL, ci este a românilor, a Parlamentului şi cei care sunt apolitici acum pot veni cu încredere în a-şi rezolva problemele. Ei vor veni la Parlamentul României, nu la un partid politic.»
Reuniuni ale diasporei, de tipul celei de la Mangalia, vor mai urma?
«Cât timp voi fi parlamentar, voi milita pentru ca românii din străinătate, prin reprezentanţii săi, să se întâlnească cât mai des posibil şi voi solicita Guvernului ca în mod gratuit să li se acorde transportul, cazarea precum şi un cadru corespunzător pentru ca ei să dezbată probleme de diaspora având întâlniri cu miniştri, secretari de stat şi alţi reprezentanţi ai României.»
Cotidian în diaspora
Sunteţi mulţumit de relaţia cu presa românească din străinătate? «Presa româneasca din străinătate, din păcate, a fost prea puţin ajutată de Guvernul României sau deloc. Personal am avut o relaţie bună, pentru că am întâlnit multă obiectivitate, seriozitate şi profesionalism. Cât priveşte românii din Italia, consider că au fost bine informaţi, dar uneori, în anumite chestiuni, prea târziu. De aceea cred că un cotidian ar fi binevenit pentru românii de pretutindeni.»
Filiala PDL din Italia. Care este situaţia în prezent?
«PDL Italia a dat dovadă de multă seriozitate prin realizările pe care le-a avut, dar şi de mult dinamism. Au hotărât să facă noi alegeri şi să aleagă alţi lideri. E ceva normal dacă e să privim faptul că organizaţiile din străinătate sunt mereu în mişcare, multe persoane aflate în căutarea unui loc de muncă mai bun schimbă ţara, oraşul sau se întorc în România. Atunci se fac alegeri, se înlocuiesc liderii. Acum avem o organizaţie solidă cu motoarele pornite pentru a fi prima organizaţie politică a PDL Diaspora.»
„Nu am avut neînţelegeri cu domnul senator Badea”
În ce relaţii sunteţi cu senatorul Viorel Badea? Se poate vorbi de un război în interiorul organizaţiei PDL Diaspora?
«Am spus în repetate rânduri că nu am avut neînţelegeri cu domnul senator Badea. Dacă au existat, au fost ale domniei sale cu diferite organizaţii, unde rolul meu a fost acela de mediator, dar cred că la această oră sunt rezolvate. Cât timp voi fi în PDL nu voi lăsa să se spargă Organizaţia PDL Diaspora, nu pentru că nu vreau eu, ci pentru că acest lucru mi l-au solicitat mii de membrii PDL sau simpatizanţi prin scrisori, mail sau telefon, precum şi în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut.
Mi s-a cerut sa nu se distruga ceea ce am creat. Dacă au fost unele voci care aveau gânduri ascunse, să le fie ruşine. Nu ştiu ce aveau de ascuns, dar ştiu că pentru partid ar fi fost o mare pierdere. Organizaţia PDL Diaspora este un bun de mare preţ al partidului şi voi lupta pentru a înlătura orice încercare prin care s-ar putea afecta partidul şi organizatia. PDL Diaspora nu se va divide pentru că membrii acesteia reprezintă un tezaur al partidului.»
La alegerile administrative participă membri ai PDL Italia, de exemplu Ioan Săvoiu la Carugate şi Cristian Nuc la Assisi. Cum îi veţi susţine?
«Prin prezenţa mea şi prin diverse întâlniri cu românii, asta bineînţeles după ce organizaţia va verifica fiecare candidatura în parte. Aş fi bucuros să văd susţinerea candidaturii din partea comunităţii, a ONG-urilor, a Bisericii, pentru că românii din străinătate au mare nevoie să aibă reprezentanţi în administraţia din zonele în care ei trăiesc.»
PSD a semnat un acord cu PD italian, PNL a dat semnale că va face la fel
cu Fli. PDL are în proiect un asemeena acord naţional cu vreo formaţiune italiană?
«În mod cert vom face parteneriate cu partidele care au aceeaşi orientare politică şi cele care au fost aproape de români, care prin politica dusă i-a protejat pe aceştia.»
La ce proiecte lucraţi în prezent pentru românii din străinătate?
«Sunt în dialog cu ministerul Muncii pentru a permanetiza plata contribuţiei retroactive a pensiei,. Precizez că sunt iniţiatorul ei şi o voi susţine. Un proiect la care ţin foarte mult este acela ca romanii din străinatate să lucreze în misiunile diplomatice iar în acest sens am solicitat MAE să acorde gratuit cursuri de perfecţionare în diplomaţie.
Deasemenea mărirea numărului de biblioteci în străinătate, acolo unde spaţiul permite, astăzi neavând posibilitatea decât prin biserici şi puţine ONG-uri care pot asigura un minim necesar pentru o bibliotecă.
Marele meu proiect este acela de a aduce cât mai mulţi români în România şi a-i ajuta să ocupe posturi cât mai înalte în administraţie, diverse instituţii ale statului şi în Guvernul României. Când vom ajunge ca românii din străinătate, în funcţie de pregătirea acestora, să conducă această ţară si sper ca acest lucru să se întâmple foarte repede, vom fi siguri că România a intrat pe mâini bune.»
Andi Rădiu
