Președintele Italiei, Giorgio Napolitano, în vârstă de 89 de ani, a demisionat astăzi, așa cum a anunțat încă din 31 decembrie, când a invocat ”limitări și dificultăți” din cauza vârstei înaintate. Napolitano ”a semnat în această dimineață, la ora locală 10:35 (09h35 GMT) actul de demisie”, se menționează într-un comunicat scurt al președinției italiene, citat de AFP și Agerpres.
Ales în 2006 și foarte respectat în țara sa, Napolitano a fost reales în funcție în 2013 pentru un mandat de șapte ani, sub presiunea unor împrejurări politice dificile și în lipsa unui acord între părți cu privire la un succesor. El nu a făcut însă un secret din intenția sa de a se retrage din funcție înainte de sfârșitul mandatului în 2020 din cauza vârstei înaintate și a stării sale precare de sănătate.
Scrisoarea cu demisia sa a fost trimisă președintei Camerei Deputaților, Laura Boldrini, însărcinată să convoace adunarea „marilor alegători” în termen de 15 zile pentru a alege un nou președinte. Președintele Senatului, Pietro Grasso, va asigura între timp interimatul președinției Republicii. O copie a demisiei lui Napolitano i-a fost trimisă și premierului italian Matteo Renzi.
Această demisie era așteptată demult, presa italiană avansând numele mai multor potențiali succesori, chiar dacă nimeni nu pare capabil să întrunească un consens. Printre posibilele candidaturi la cea mai înaltă demnitate a statului figurează foștii șefi de guvern Romano Prodi și Giuliano Amato, fostul primar al Romei, Walter Veltroni, miniștrii Pier Carlo Padoan (al Economiei) și Roberta Pinotti (titulara de la Apărare). Deși numele său a fost de multe ori menționat, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat pentru săptămânalul german Die Zeit, că aceasta „nu este munca sa”.
După demisie, Napolitano va rămâne senator pe viață, calitate prevăzută de lege pentru toți foștii șefi de stat italieni.
Șeful statului italian, care are o funcție mai mult onorifică și de garant al Constituției, este ales de adunarea „marilor alegători”, ce va trebui să se reunească în termen de 15 zile după demisia lui Napolitano.
Această adunare este compusă din senatori, inclusiv cei pe viață, parlamentari și 58 de reprezentanți ai celor 20 de regiuni italiene, trei reprezentanți pentru fiecare regiune, cu excepția Val Aostae, care are doar unul. În configurația sa actuală, parlamentului italian numără în total 1.009 de membri.
În primele trei runde de scrutin, o majoritate de două treimi din voturi — sau 672 de voturi — este necesară pentru ca șeful statului să fie ales. A patra rundă de scrutin prevede doar o majoritate simplă, sau 505 voturi.
Partidul Democrat (PD) al premierului Matteo Renzi dispune oficial de un minim de 415 de voturi — senatori și deputați — cărora li se vor adăuga mai multe zeci de aleși ai altor partide sau grupuri mixte, astfel încât alegerea unui candidat în runda a patra pare sigură, în cazul în care situația va evolua conform așteptărilor.
