Pe 25 mai a avut loc, în sala “Spazio Europa” din cadrul Reprezentanței în Italia a Comisiei Europene la Roma, Conferinţa “Participation Matters” / “Participarea contează” cu privire la dreptul de vot al cetățenilor UE care locuiesc în Peninsulă.
Au fost prezenţi în sală reprezentanți ai mediului academic şi diplomatic, candidați la alegerile locale și președinți de asociații din România, Bulgaria, Polonia şi Italia.
În deschidere a luat cuvântul Vittorio Calaprice, care a adus salutul lui Beatrice Covassi, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în Italia. Cetăţenii europeni, mai ales cei care trăiesc într-o altă ţară decât cea de origine, trebuie să fie „participanți activi“ într-o Europă care are nevoie să recâștige dimensiunea sa socială. Participarea contează mai ales acum, când, Europa trece printr-o „fază de neîncredere faţă de instituțiile sale.“ „Drepturile cetățenilor europeni nu sunt ceva abstract– a spus Vittorio Calaprice – . Ele există în măsura în care sunt exercitate, iar dreptul de a alege și de a fi ales sunt o dovadă a cetățeniei active. În prezent, unele drepturi, cum ar fi libertatea de mișcare, un pilon fundamental al cetățeniei europene, sunt contestate. Deci, este cu atât mai util și mai important să se stimuleze dezbaterea privind participarea, cetățenia și identitatea europeană. ”
Sara Cerretelli de COSPE a subliniat apoi obiectivele proiectului “Participarea contează”, obstacolele întâlnite şi rezultatele campaniilor de promovare a dreptului de vot. „Colaborarea cu municipalitățile implicate și cu asociațiile din zonă au fost fundamentale, de aceea la finalul proiectului vom face o broșură cu cele mai bune practici care sperăm să ajute instituţiile și membrii societății civile în găsirea celor mai bune căi pentru o integrare activă.“
Discursurile invitaţilor s-au concentrat pe ideea unei Europe care este într-o fază delicată, zguduită de mişcări populiste și care poate renaşte prin cetăţeni, care pot reconstrui idealul european.
Matteo Biffoni, primar la Prato, a prezentat motivele pentru care ANCI Toscana (Asociaţia Naţională a Municipalităţilor din Italia), al cărei preşedinte este, a ales să fie partener activ în cadrul proiectului “Participarea Contează”.
„Există o dezbatere importantă privind integrarea străinilor extracomunitari care trăiesc în Italia, pe tema dreptului de vot – a spus Matteo Biffoni. Dar nu se vorbeşte despre cine are deja aceste drepturi, acela de a alege și de a fi ales. Mă refer la cetăţenii comunitari, care au aceste drepturi, dar nu le folosesc, din motive pe care nu le înţeleg. E vorba de cetățeni care locuiesc în orașele noastre şi ar trebui să se simtă ca acasă și să participe prin vot. De aceea cred că e datoria noastră să informăm şi să-i încurajăm. Astfel, toţi avem de câştigat: noi, ca primării, cetăţenii dar şi Europa însăşi, care îşi consolidează astfel o identitate comună, la care contribuim cu toţii”.
A intervenit apoi Aldo di Biagio, senator ales în circumscripția “Italieni de peste hotare”, care a explicat motivele pentru care a înaintat în Parlamentul de la Roma o propunere legislativă menită să simplifice accesul la vot al cetățenilor UE.
„Adevărata integrare europeană se face prin integrarea cetățenilor care trăiesc în alte țări decât țara lor de origine. Cetăţenia europeană are la bază o serie de drepturi, care trebuie exercitate fără obstacole birocratice. Iată de ce, în 2014, am depus un proiect de lege, n. 1530, care să modifice legea 197/96 și care prevede forme de acces simplificate la procedurile electorale pentru cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene rezidenţi în Italia“.
Aldo di Biagio a povestit că el însuşi e un „cetățean imigrant într-o țară europeană şi fiu de imigranţi“ şi crede că în Italia ar trebui să se facă mai multă formare şi informare din partea instituţiilor Statului: „În alte țări europene există campanii de informare, iar noi trecem mai degrabă printr-o fază retorică, ce trebuie depăşită prin fapte “. Numai implicând direct “cetățenii, autoritățile locale, asociațiile, ne putem îndepărta de spectrul unei Europe a tehnocraților și ne putem apropia de ideea minunată a unei Europe a popoarelor, a „unităţii în diversitate”.
De la Ambasada României în Italia a intervenit George Milosan, ministru consilier, care a comparat comunitatea românilor din afara granițelor cu cea a italienilor din străinătate. Două fenomene asemănătoare, deși migrația românească este mult mai recentă. „Putem vorbi de integrarea politică a italienilor în America doar după două generații de la primul val de migrație. La început, italienii au avut de luptat cu stereotipurile şi a trecut multă vreme până a fost ales primul primar italian, la New York, e vorba de La Guardia. Mai recent, am văzut un președinte al Camerei de origine italiană, Nancy Pelosi, şi chiar un candidat pentru preşedinţia Statelor Unite. ” Prin urmare, a continuat George Miloşan, „participarea politică este parte a integrării și este un proces care dureaza generatii, nu ani“
În Italia, participarea politică a cetățenilor români este foarte slabă „dacă facem un calcul rapid, în municipalitățile italiene avem un consilier român la 10.000 de consilieri italieni.“ George Milosan a reamintit că, la Milano, Consulatul Român a lansat un proiect pilot destinat cetățenilor români, menit să promoveze integrarea și participarea politică. Un proiect care a fost de succes, după cum s-a văzut din creşeterea numărului de candidaţi români care s-au prezentat în nordul Italiei.
Care sunt motivele care explică absenteismul românilor din Italia? “Unul dintre motive, a explicat ministrul consilier, este lipsa de interes a cetățenilor români faţă de instituţii, o neîncredere moştenită din țara de origine”.
Dar nu numai: „Românii care au sosit în Italia de mai mulți ani, au vrut mai înainte de toate să obțină un loc de muncă, o casă: acestea au fost preocupările lor iniţiale. Acum, ei sunt integraţi din punct de vedere social și economic, dar nu politic. Tinerii care au acum 20 de ani, sau mai puțin, vor fi cei cu adevărat conștienți de drepturile lor politice. ”
O altă problemă des întâlnită în comunitatea românească este lipsa de unitate. „Am vizitat un oraș în care trăiește o mare comunitate de români, dar nu au un consilier pentru că nu era nimeni care să obţină susţinerea majorităţii”.
Luca Raffini, un sociolog la Universitatea din Genova, a prezentat cercetarea sale cu privire la angajamentul politic al cetățenilor UE. El a enumerat o serie de motive la baza slabei participări, motive care au reieşit din interviurile realizate pe parcursul cercetării cu cetățenii UE. Dar, a subliniat Raffini, “participarea politică, la nivel european, e în continuă scădere”.
Leontina Ionescu, primul consilier din România ales într-un oraș italian – la Marcellina, a povestit experienţa ei în administrația locală, de la campania sa electorală începută cu o „explozie de mândrie și dorința de a contribui“, până la obiectivele realizate. „Există cazuri în care politicienii, primari sau alţi candidați cap de listă, exploatează românii, atât în calitate de alegători și în calitate de candidați, fără a face nimic apoi pentru comunitate. Deci, votul este pierdut! De aceea e nevoie de campanii de informare, participare și să se unească toţi membrii comunităţii în jurul a cel mult doi candidați pentru fiecare municipalitate „.
Despre educarea noii generaţii a vorbit şi Anna Smolinska, de la Asociaţia “Institutul pentru Polonia”, care a evidențiat cauzele absenteismului în cadrul comunității poloneze. Una din posibilele cauze ar fi şi lipsa de lideri puternici, care ar putea uni comunitatea.
Miruna Cajvaneanu, presedinta Asociaţiei Europaeus a prezentat poveștile unor consilieri români aleși în municipalităţile din Italia și modul în care o colaborare între instituţii şi asociaţii poate aduce rezultate concrete şi poate transforma în timp conștiința politică a comunităţii. „Împreună trebuie să colaborăm pentru a informa şi forma membrii comunităţii dar şi pentru a elimina obstacolele birocratice. Mulți cred că toţi candidații sunt oportuniști – dar nu par să-şi dea seama că problema reală e lipsa participării: dacă stai deoparte fără măcar să încerci, nu se va rezolva niciodată nimic”.
Conferința, care a fost coordonată și moderată de Udo Enwereuzor de la COSPE, a continuat cu intervenții din public – membrii ai societății civile, candidați și președinți de asociații, care au adăugat noi perspective și idei la dezbatere.
Adrian Niţă, de la Alianța Românilor din Italia, a suţinut că o parte din vină o are clasa politică italiană, care nu face pași concreți spre o implicare reală a cetățenilor UE în viața politică din Peninsulă. Dana Mihalache (As. Spirit Românesc) a povestit despre primii săi pași în viața politică italiană, atunci când erau puţine femei imigrate să se intereseze de tema participării.
Despre cauzele absenteismului a vorbit, de asemenea, Iulian Manta (As. Vocea românilor), care a aminitit de cazuri în care mulți români au fost „convinşi“ de către angajatori să voteze pentru anumiți candidați. În plus, candidaţii italieni îi privesc pe candidaţii străini doar ca pe nişte „purtători de voturi“, de aceea sunt puţi pe liste fără şanse sau pe ultimele locuri în listele principale.
„Am reușit să înscriu mulţi români pe listele electorale la Aquila, acum sunt 900 – un număr destul de mare, și sper că toată lumea va sprijini obiectivele noastre“, a declarat Alina Carabus, candidată la viitoarele alegeri din 11 iunie.
În cele din urmă, Anna Lodeserto, expert în politicile UE, a solicitat crearea unor liste transnaționale – la nivel comunitar – alcătuite din cetăţeni europeni care trăiesc în alte ţări decât cele de origine, liste care ar putea fructifica experiența miilor de tineri din „generaţia Erasmus“ sau experienţa cetăţenilor mobili, care lucrează peste hotare.
Miruna Cajvăneanu