Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că autorităţile de la Bucureşti urmăresc promovarea şi adoptarea Legii votului prin corespondenţă, pentru a întări legătura românilor din diaspora cu patria-mamă. El a precizat că Legea votului prin corespondenţă trebuie adoptată pentru a se elimina „cea mai importantă piedică din calea votului, deplasarea la centrele de vot” pe distanţe foarte mari în unele regiuni. „Votul prin corespondenţă, întocmit după normele cele mai moderne, va însemna totodată şi vot pe cale electronică, de tip e-mail”, a declarat Ungureanu.
Declaraţiile au fost făcute de Mihai Răzvan Ungureanu, dar nu acum, ci în 2006, pe când era ministru de Externe. Este foarte probabil ca premierul să nu-şi fi schimbat opţiunea, mai ales acum, după ce Curtea Constituţională a României (CCR) a cerut revizuirea normelor de vot pentru românii din diaspora.
Pe 3 februarie 2012, Curtea Constituţională a dat publicităţii motivarea deciziei de respingere a legii privind comasarea alegerilor (decizie adoptată pe 25 ianuarie). Motivarea CCR enumeră motivele pentru care legea de comasare a fost declarată neconstituţională şi face şi o serie de recomandări. Astfel, Legea electorală (35/2008) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului trebuie reexaminată, iar o atenţie sporită trebuie acordată unei proceduri speciale pentru românii cu drept de vot din străinătate, scrie CCR, referindu-se şi la alte decizii prin care a susţinut necesitatea revizuirii legii electorale.
Curtea Constituţională face referire la Decizia nr.61 din 14 ianuarie 2010, prin care a susţinut că actuala reglementare a sistemului electoral românesc prezintă o serie de imperfecţiuni şi că se impune o reconsiderare a acesteia din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012, care să asigure, sub toate aspectele, organizarea şi desfăşurarea unor alegeri democratice în România.
„În această privinţă, Curtea reţine că trebuie, în primul rând, să se pornească de la realităţile economice, politice şi sociale ale ţării, de la rolul partidelor politice în procesul electoral, de la necesitatea raţionalizării Parlamentului şi, în final, să fie reglementat un tip de scrutin corespunzător concluziilor desprinse şi care să aibă corespondent în tipurile de scrutin care se regăsesc în majoritatea statelor europene”, scrie CCR.
Curtea Constituţională subliniază că în cadrul preocupărilor de revizuire a legislaţiei electorale, o atenţie sporită trebuie acordată posibilităţii cetăţenilor români cu drept de vot care domiciliază în străinătate de a-şi exercita dreptul de vot, în cadrul unei proceduri speciale, care să se desfăşoare în corelare cu orele oficiale ale României între care se desfăşoară procesul de votare.
Votul românilor din străinătate a devenit foarte important în ultimii ani. La alegerile din 2009, diferenţa dintre Băsescu şi Geoană, de aproximativ 80.000 de voturi, se poate atribui diasporei. În străinătate, Traian Băsescu a obţinut 115.831 de voturi, în timp ce Mircea Geoană a obţinut 31.045 de voturi.
Fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, a promovat proiectul de lege al votului prin corespondenţă, promiţând PDL că prin acest act normativ va obţine un milion de voturi.
Deputatul PDL Wiliam Brînză (foto) a fost de părere că PDL va obţine 3 milioane de voturi din străinătate. El a declarat recent la o dezbatere organizată de Evenimentul zilei: „Putem spera la peste 3 milioane de voturi, atât cât este numărul românilor rezidenţi în ţările europene.”
PDL ar vrea să voteze cât mai curând în Parlament această lege, dar partenerii de coaliţie din UDMR se opun. Înainte de a-şi da demisia, Emil Boc a declarat că proiectul legii privind votul prin corespondenţă va fi negociat în continuare cu UDMR, dar că nu se doreşte ca prin acest proiect să fie pusă în pericol funcţionarea coaliţiei.
Pe 7 februarie, William Brînză a dat publicităţii un comunicat în care susţine că „exprimarea opţiunii politice a românilor din străinătate şi prin corespondenţă, adiţional variantei clasice de vot, are şanse să devină realitate, iar procedura ar putea fi exercitată la alegerile parlamentare din acest an. Voi milita, în continuare, pentru respectarea drepturilor românilor din străinătate, inclusiv acesta, al votului garantat de Constituţie. (…) Consider că adoptarea proiectului va reprezenta o dovadă de maturizare a clasei politice, demonstrând că sentimentul naţional primează în faţa celui politic„.
