Italia Unică, partidul fondat de Corrado Passera, a depus în Parlament un proiect de lege întocmit de formaţiunea „Europei per l’Italia” condusă de Marian Mocanu. În acelaşi timp, Italia Unica aşteaptă români pe listele sale de la Milano. Marian Mocanu explică pentru Gazeta Românească cum a pus bazele colaborării cu acest mic, dar influent partid italian.

Un român se bate pentru un proiect de lege în Parlamentul italian: înscrierea automată pe listele de vot

Marian Mocanu, cum aţi obţinut sprijinul Italia Unică pentru propunerea de înscriere automată a comunitarilor pe listele electorale?

«De circa un an de zile particip unele reuniuni ale noului partid Italia Unică, deoarece mi-au dat impresia de un nou mod de a face politica, cel puţin idea pe care ei încearcă să o transmită este aceea de a lucra în interesul cetăţenilor şi nu pentru câştiguri personale.

Italia Unică a cunoscut mai mulţi membri ai grupului nostru “Europeni pentru Italia” şi au încercat în toate felurile să ne convingă să intrăm în partidul lor.

Noi, după un an de zile de discuţii le-am răspuns că voi intra numai eu în Italia Unică dar cu o condiţie: să prezinte în parlament proiectul de lege de înscriere automată a cetăţenilor comunitari pe liste electorale. De asemenea le-am promis şi susţinere electorală, atât cât putem noi, la alegerile de la Milano.

Rolul meu în interiorul partidului lui Passera va fi în Consiliul Director Naţional cu obiective legate de votul comunitarilor.

A fost practic o tratativă, lungă, uneori complicată, un rol determinant în aceste discuţii l-au avut Avocatul Giuseppe Fossatti şi Marco Baratto. Corrado Passera personal a promis că va face lobby în parlament pentru a obţine susţinerea politică al proiectului nostru din partea altor parlamentari care nu fac parte din Italia Unică, cum ar fi NCD, Popolari, Lista Monti, unii prieteni de-ai lui din PD şi mai ales Forza Italia. Speram să se ţină de cuvânt.»

Care sunt planurile mişcării „Europei per l’Italia” pentru aceste alegeri administrative?

«Avem un singur obiectiv, să folosim aceste alegeri administrative pentru a obţine susţinere politică pentru proiectul de lege de înscriere a comunitarilor pe listele electorale în mod automat. Am hotărât să susţinem partidul lui Passera deoarece el însuşi este una dintre persoanele cele mai influenţe din Italia, bancher, ex Administrator Delegat în Poste Italiane şi IntesaSanpaolo, are multă putere, şi dacă el vrea, ne poate ajuta să ducem la bun sfârşi proiectul de lege.»

Care este profilul de candidat pe care îl căutaţi în comunitatea românească pentru alegerile de la Milano?

«Susţinerea politică pe care dorim să o dăm lui Passera la Milano implică şi candidarea unor români pe lista lor. Pentru a evita discuţii de orice tip, am hotărât că niciun membru din “Europei per l’Italia” să nu candideze la Milano, dar să punem la dispoziţie locurile noastre oricui doreşte să candideze. Condiţiile pentru candidatură sunt următoarele: rezidenţa la Milano, o bună imagine în comunitate, oameni cinstiţi şi care să aibă dorinţa să facă ceva bun pentru comunitate.

De comun acord cu Gianni Torri, coordonatorul provincial de la Milano al partidului, am hotărât să candidăm oamenii noştri în cartiere şi nu la primăria generală a oraşului. Motivul este simplu: cu 100 de voturi un roman poate intra în consiliul de cartier, începe să-şi facă experienţă, să-l cunoască lumea şi dacă îşi va da silinţa şi va lucra bine, data viitoare îl candidam la Primăria Generală. 100 de voturi se pot strânge la Milano, nu e simplu dar e posibil.»

De ce nu candidezi la aceste alegeri administrative?

«Eu nu candidez la aceste alegeri deoarece nu locuiesc la Milano, ci în Liguria, mi-ar fi greu să fac o campanie electorală de departe, şi chiar dacă aş fi ales în consiliul comunal mi-ar fi greu să particip la şedinţe, etc. Eu am candidat la Andora pe lista civică “Andora Domani”, unde locuiesc, în 2014 am luat 116 voturi, dar nu am intrat în consiliul comunal. Ultimul candidat care a intrat avea 117 voturi, mi-au lipsit două voturi, dar sunt primul dintre cei nealeşi, dacă se retrage cineva intru eu, exact cum să întâmplat la Roma cu Gabriel Rusu.»

Ai fost printre primii candidaţi din diaspora la alegerile din România. Ai mai ţinut legătura cu politica românească? În ce relaţii eşti acum cu PSD, partidul pentru care ai candidat la Senat în 2008?

«Consider că am fost norocos pentru faptul că PSD-ul m-a desemnat candidat la Senat în 2008, deşi nu am fost ales, am avut posibilitatea să învăţ multe lucruri şi să cunosc mulţi oameni.

A fost o experienţă plină de entuziasm care m-a ajutat mult după acele alegeri. Am învăţat lucruri pe care le-am folosit în anii următori, lucruri pe care nu le ştiam.

Am avut norocul să lucrez lângă persoane foarte inteligente, cum este fostul Ministru Titus Corlăţean care m-au învăţat multe. De exemplu modul de a face tratative politice l-am învăţat de la ei. Dacă nu aş fi ştiut să negociez astăzi mi-ar fi fost foarte greu, chiar imposibil, să obţinem susţinere politică pentru a propune în parlamentul italian un proiect de lege.

Actuala mea relaţie cu unii exponenţi ai PSD-ului este foarte bună, cum ar fi D.nul Titus Corlăţean precum şi alţii. Raportul cu partidul este este minim. Şi în PSD, că în orice partid, sunt multe persoane cinstite cu care merită să întreţii relaţii şi să faci proiecte.

Sunt convins că de data asta proiectul de lege de înscriere a cetăţenilor comunitar pe listele electorale va fi votat în parlament şi va deveni lege a Statului italian. Este un rezultat istoric şi cred că ar trebui să ne mândrim cu faptul că dintre toţi cetăţenii comunitari prezenţi în Italia, tocmai noi românii, cei despre care ziarele vorbesc urât, care avem o imagine terfelită în în Peninsulă, noi şi nu alţii am reuşit să ducem în parlament această schimbare legislativă. Nu au reuşit francezii sau nemţii, au reuşit românii.

Este rezultatul unei munci de grup şi trebuie să mulţumim tuturor pentru ceea ce au făcut în anii aceştia deoarece fără ajutorul lor astăzi nu am fi aici, aş vrea să le mulţumim în primul rând lui Marco Barato, Ovidiu Morozan, Irina Niculescu, Giuseppe Fossati, Agostino Morchio, Cesare Rizzo, Florin Tătaru, Ramona Untaru, şi nu în ultimul rând Sorin Cehan şi Andi Radiu, etc.

Cu multă plăcere dorim să dedicăm acest rezultat politic tuturor românilor care trăiesc în Italia.»

Sorin Cehan