Copiii migranților trebuie protejați la nivelul UE printr-un cadru legislativ special creat în acest sens, care să țină cont nu numai de problema minorilor rămași în România după plecarea părinților la muncă în străinătate, ci și de situația copiilor care își însoțesc părinții și au dificultăți de integrare sau a celor care trec prin trauma unei întoarceri precipitate în țară.
Acestea sunt concluziile dezbaterii organizate marți de eurodeputata PSD Minodora Cliveti la Parlamentul European (PE), cu participarea Dacianei Sârbu și a altor europarlamentari S&D din Spania și Italia, precum și a reprezentanților Comisiei Europene și ONG-urilor, anunță Agerpres.
Daciana Sârbu, membră a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din PE, a făcut apel la instituțiile UE să creeze un cadru legislativ special destinat protecției copiilor migranților, susținut prin finanțare europeană dedicată și complementar strategiilor naționale ale statelor membre. ‘Fie că rămân acasă ori își însoțesc părinții peste hotare, copiii migranților sunt o categorie aparte, foarte vulnerabilă, iar pentru protejarea lor nu se fac eforturi suficiente la nivelul UE. Un astfel de cadru european trebuie să garanteze protecție adecvată, suport educațional și psihologic, susținere pentru învățarea limbilor străine, mecanisme de adaptare și reinserție pentru acești copii’, a declarat Daciana Sârbu.
Reguli stricte pentru părinții care pleacă la muncă în străinătate. Amenzi între 500 și 1000 lei
Ea a subliniat că în România există în jur de 30.000 de copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate. ‘Problema este că acești copii rămân și suferă și în viitor se va simți cel mai mult această lipsă de afecțiune, de stabilitate, până la urmă lipsa unei familii. S-a ales varianta de a nu le lipsi material nimic. Părinții au considerat că e pentru viitorul lor această plecare și, deși în statistici nu se observă o legătură directă între rezultatele școlare și plecarea părinților, există cazuri destul de grave în unele familii, de copii care suferă de depresii, și chiar tragedii’, a adăugat eurodeputata PSD.
Daciana Sârbu crede că rezolvarea problemei copiilor migranților poate fi abordată și în statele membre de destinație pentru lucrătorii români, care ar putea să intervină pentru a-i ajuta pe părinți să-și aducă copiii alături de ei și, respectiv, să-i integreze.
Emma Toledano Laredo, șefa Unității de incluziune socială și reducere a sărăciei din cadrul Directoratului General Ocupare profesională, afaceri sociale și incluziune (DG Employment) a CE, a recunoscut că problema există și că trebuie făcut mai mult pentru rezolvarea ei.
‘Vrem să ne asigurăm că libera circulație rămâne o parte esențială a cetățeniei europene, dar că beneficiul acesteia este împărțit în mod egal în rândul populației. Deci vrem să abordăm efectele negative potențiale din punct de vedere social asupra celor mai vulnerabili, precum copiii rămași acasă’, a declarat reprezentanta CE, precizând că situația este abordată în recomandarea adoptată de CE în februarie 2013 privind combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor.
Politicienii români cer consilierea psihologică a copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate
Ea a precizat că ‘problema este acută în primul rând în România și Bulgaria și într-o măsură mai mică în Polonia și țările baltice, dar și în Slovacia, unde ea nu a fost evaluată încă’.
Modul în care CE abordează această chestiune este însă prin intermediul recomandărilor din cadrul Semestrului European, aruncând mingea în terenul autorităților naționale.
‘În România am avut recomandări privind reducerea sărăciei, ameliorarea problemelor sociale în special în rândul copiilor și am cerut României să implementeze o strategie privind renunțarea timpurie la școală. Vom continua să abordăm problema copiilor și a bunăstării lor în următorul Semestrul European‘, a mai spus Emma Toledano Laredo, precizând că există o strânsă legătură între recomandările specifice de țară și accesarea fondurilor UE.
Întrebată dacă problemele incluse în recomandările specifice de țară pentru România din vara lui 2013 au fost abordate în draftul de acord parteneriat al României pentru următoarea perioadă de programare, aflat în prezent în faza de consultări între serviciile CE, șefa unității de incluziune socială din DG Employment a răspuns afirmativ.
Tot mai puțini elevi în școlile din Italia. Copiii români se întorc acasă
Organizatoarea dezbaterii ‘Mobilitatea profesională în UE și efectele sale asupra copiilor’, eurodeputata PSD Minodora Cliveti, a precizat că executivul comunitar și-a făcut temele numai parțial în legătură cu copiii migranților, abordând numai problema minorilor rămași acasă, și și-a exprimat speranța că, în urma declarației scrise pe care o pregătește împreună cu colegii socialiști, va atenționa CE și asupra celorlalte categorii de copii afectați de fenomenul migrației profesionale.
‘CE nu face decât să recomande niște lucruri, în principal României, dar recunoaște în același timp că aceste noi probleme pe care noi le-am pus astăzi — respectiv copiii care își însoțesc părinții și copiii care trebuie să se întoarcă acasă — sunt chestiuni pe care nu le-a monitorizat, cu toate că ar fi trebuit să o facă. Există multe voci în diferite state din Vest acolo unde românii se duc și muncesc care cer retrimiterea românilor acasă, care vorbesc despre un adevărat exod economic pe care respectivele țări nu-l pot accepta, sunt discursuri singulare dar care pot să antreneze chestiuni neplăcute pentru România. Interesul meu ca reprezentant al României este să atrag atenția asupra faptului că românii se duc în marea lor majoritate să muncească în străinătate, că sunt bine văzuți acolo și că au dreptul la o familie, au dreptul să-și ia copiii cu ei și au dreptul să aibă stabilitate și tratament egal cu ceilalți în țările în care se duc să muncească’, a subliniat Minodora Cliveti.