Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, președintele organizației PMP Diaspora, a făcut o analiză a situației post-electorale din Italia. Ce i-a determinat pe italieni să voteze mai mult forţele politice anti-sistem şi eurosceptice? Stagnarea economiei italiene, rata mare a șomajului, concentrarea excesivă a capitalurilor, un sistem de taxare inechitabil.
«În timp ce Liga Nordului se înscria în curentul, devenit consacrat la nivel european, al mişcărilor etno-naţionaliste şi xenofobe, Miscarea 5 Stele (M5S) reprezintă un fenomen politic special. A luat voturi de la centru –stânga, dar şi-a diminuat treptat intensitatea retorică, ocupând tot mai mult o poziţie moderată spre „un populism de centru”.
Cele două partide au divizat Italia. Partidul Liga Nordului este foarte influent în nordul prosper al Italiei, iar M5S a câştigat aproape toate circumscripţiile din regiunea de sud.
Găsirea unei formule majoritare de guvernare va fi un proces extrem de complicat, în condiţiile în care temele care separă primele patru partide politice italiene abundă, în dauna celor care le apropie.», scrie Cristian Diaconescu.
Fostul ministru de Externe consideră că în Italia s-a găsit și un „vinovat de serviciu”, responsabil de tot ce merge prost: «Este vorba de imigrant/refugiat, considerat ca fiind o ameninţare la adresa securităţii naţionale sau chiar de cetăţeanul european, care ar ocupa abuziv locurile de muncă cuvenite italienilor sau ar drena resursele bugetului asigurărilor sociale. Aceste categorii – se explică italienilor – generează şi o rată ridicată a infracţionalităţii.
Dacă în Franţa , Germania, Olanda sau Marea Britanie mesajele populiste de acest fel au au avut succes, de ce nu şi în Italia să se folosească această scuză pentru a explica problemele economice cu care se confrunta societatea italiană?»
Inevitabil sunt afectați și românii. Există și antecedente. «Diverse incidente izolate ,mai ales în perioada 2007-2009, care au implicat cetăţeni români au fost preluate şi amplificate-mediatic,dar şi politic- şi extinse la întreaga comunitate românească, cu o virulenţă inexplicabilă. Românii, pentru că sunt români – nu are sens să ocolim evidenţele- au fost ţinta unor atacuri xenofobe, rasiste, fără nici un precedent în comunitatea de valori a UE.
Forţele anti-sistem şi mai ales euro-sceptice sunt prea puţin interesate de respectarea valorilor şi standardelor europene, considerându-le o încercare de limitare, impusă din exterior de birocraţia europeană, la adresa ambiţiilor suveraniste.
Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să fie foarte atente la dezvoltările politice de la Roma. România şi Italia dezvoltă relaţii politice, economice şi culturale de excepţie.
Comunitatea cetăţenilor români din Italia este foarte numeroasă, iar apărarea consecventă a drepturilor acesteia reprezintă o responsabilitate a statului român», a mai scris Diaconescu.
