La 20 mai, în Chișinău vor avea loc alegeri pentru funcția de primar al orașului. Scrutinul din capitala Republicii Moldova este unul anticipat, care a survenit ca urmare a demisiei fostului edil, Dorin Chirtoacă, suspendat din funcție și cercetat penal într-un dosar de corupție.
Deși mandatul câștigătorului scrutinului va avea o durată de exact un an, miza alegerilor din Chișinău este una mult mai mare, în condițiile în care la sfârșitul lui 2018 vor avea loc și alegeri parlamentare.
În cursa pentru funcția de primar al capitalei s-au înscris 12 candidați. Între timp, unul dintre ei, reprezentanta partidului „Șor”, condus de primarul de Orhei Ilan Șor, condamnat de prima inastanță la 7 ani de închisoare pentru implicarea în jaful din sistemul bancar, a fost exclusă din cursă după ce s-a constatat că ar fi beneficiat de finanțări ilegale.
Deși Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, deține cel mai puternic control asupra Republicii Moldova de după independență, unul chiar mai masiv decât în perioada comuniștilor, această formațiune politică nu și-a înaintat un candidat în cadrul alegerilor din capitală. De altfel, acest lucru nu s-a întâmplat nici în Bălți, al doilea oraș al Republicii Moldova, unde vor avea loc la 20 mai anticipate după un scenariu similar celui din Chișinău.
PD-ul, care a abținut doar 19 mandate în cadrul alegerilor parlamentare din 2014, dispune astăzi de o fracțiune de 42 de deputați. De asemenea, deși în cadrul alegerilor locale din iunie 2015 partidul lui Plahotniuc obținuse în jur de 280 de primării, astăzi deține oficial peste 600. Și în cazul deputaților și în cel al aleșilor locali, PD-ul s-a lărgit atât de mult în urma unor acțiuni de corupție, șantaj și intimidare.
Chiar și în aceste condiții, Partidul Democrat nu și-a înaintat un candidat pentru funcția de primar al capitalei întrucât imaginea formațiunii conduse de Plahotniuc este una foarte proastă în Chișinău. Potrivit sondajelor, în capitală Partidul Democrat are o popularitate de 5-6%, iar în cadrul ultimelor două scrutine în Chișinău candidații acestei formațiuni politice au obținut de fiecare dată sub 2%.
PD-ul mizează în schimb pe Silvia Radu, fosta șefă a companiei Union Fenosa, un monopolist pe piața livrării de energie electrică din centrul și sudul Republicii Moldova. Silvia Radu a devenit cunoscută opiniei publice prin ardoarea cu care se bătea de fiecare dată cu autoritarea de reglementare în energetică de la Chișinău pentru tarife mai mari la energie electrică, dar în special în 2016, când a candidat pentru funcția de președinte al Republicii Moldova în calitate de candidat independent. Atunci a obținut doar 0,3% din voturi, deși investise în campanie câteva milioane de lei.
În toamna anului 2017, Silvia Radu a fost numită primar-interimar al de către Nistor Grozavu, viceprimar al Chișinăului. Grozavu a numit-o pe Radu după ce Dorin Chirtoacă fusese suspendat din funcție din cauza dosarului penal în care este vizat. În același dosar e vizat chiar și Grozavu, acesta petrecându-și chiar câteva zile după gratii, în arest preventiv. Mai mulți experți independenți de la Chișinău, dar și partidele de opoziție, au acuzat faptul că Radu a fost numită ilegal în funcție, întrucât legea prevede că doar primarul ales dispune de acest privilegiu.
Ulterior aceasta s-a bucurat de o susținere masivă la posturile de televiziune controlate de către Vladimir Plahotniuc, cu ajutorul căreia i s-a creat o imagine de persoană independentă, care a venit la primăria Chișinău pentru a „lupta cu corupții” si a asigura un „management bun”.
În aceste condiții, Radu este văzută astăzi printre favoriții la victorie, alături de candidatul socialist Ion Ceban și președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase.
Ceban face parte din partidul președintelui Igor Dodon și este în prezent președinte al cele mai mari fracțiuni din Consiliului Municipal, cea a PSRM.
Andrei Năstase, care s-a remarcat în calitate de activist în special în anul 2015, atunci când la Chișinău au avut loc cele mai masive proteste de după obținerea independenței, se bucură și de susținerea Partidului Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, care a luptat pentru funcția de președinte al țării cu Igor Dodon, precum și a Partidului Liberal Democrat.
O victorie a lui Năstase ar consolida semnificativ forțele opoziției pro-europene, una decimată în ultimii ani de Partidul Democrat al lui Plahotniuc prin numeroasele campanii mediatice de denigrare.
De altfel, campaniile de denigrare s-au amplificat în această campanie electorală, Năstase fiind practic singura țintă a trustului mediatic controlat de Vladimir Plahotniuc și care acoperă cam 80% din mass-media din Republica Moldova.
Mai mult, liderul Platformei Demnitate și Adevăr este ținta unor campanii de Fake News, desfășurate în special pe rețelele de socializare, care a intrat recent chiar și în atenția unei structuri a Comisiei Europene menită să combată știrile false.
Actuala putere, potrivit mai mult experți de la Chișinău, ar fi gata să dea puterea în capitală și candidatului socialiștor, așa cum s-a întâmplat și în 2016, când PDM a asigurat victoria lui Igor Dodon în prezidențiale, doar pentru a nu permite opoziției pro-europene, cea mai intransigentă în raport cu gruparea lui Vladimir Plahotniuc, să câștige primăria.
De altfel, potrivit acelorași experți independenți, în prezent se încearcă împiedicarea lui Năstase de a accede în turul 2, în detrimentul Silviei Radu și a lui Ion Ceban. În acest scop, au fost lansați și numeroși candidați pe dreapta care nu au nicio șansă la victorie, dar care ar putea obține câteva procente ce se pot dovedi decisive pentru Andrei Năstase.
Năstase a acuzat pe tot parcursul campaniei că Partidul Democrat ar pregăti o fraudare a alegerilor din 20 mai, menită să-l împiedice să câștige scrutinul.
Comisia Electorală Centrală (CEC), autoritatea care ar trebuie să vegheze asupra bunei desfășurări a scrutinului, este controlată de Partidul Democrat, la fel ca, de altfel, orice instituție importantă din Republica Moldova. CEC-ul, spre exemplu, a ignorat dovezi aduse de către opoziție și reprezentanți ai societății civile privind încălcări flagrante în listele de semnături.
În condițiile în care Republica Moldova a fost, în 2017, pentru prima dată în istoria sa retrogradă în Indexul Democrației Globale de la statutul de „democrație viciată” la cel de „stat cu regim hibrid”, există îngrijorări tot mai mari că alegerile din 20 mai, dar și cele parlamentare de la sfârșitul anului, vor fi unele cu un înalt risc de fraudare și în care voința poporului ar putea fi distorsionată.
A consemnat Cristian Cobuz – editor www.cotidianul.md