Astăzi, 26 octombrie 2013, la ora 18.30, la Accademia di Romania din Roma se inaugurează o expoziţie dedicată centenarului naşterii sculptorului român Gheza Vida, care a trăit între 1913 şi 1980.
Expoziţia va fi deschisă până în 9 noiembrie, în fiecare zi între 17.00 şi 19.00, intrarea liberă.
În anunţul expoziţiei, Accademia di Romania vorbeşte despre el astfel: „autor al unor monumente simboluri ale istoriei naţionale româneşti.” El este autorul monumentului soldatului român de la Carei, inaugurat în 1964, un monument simbol al epocii comuniste.
Aflăm că a cunoscut de tânăr „realităţile artistice din Baia Mare (unde s-a născut – n.r.), dar cunoaşte curând şi realităţile artistice din Spania, unde s-a dus ca voluntar în timpul Războiului civil”. Nu se menţionează că s-a dus, de fapt, să lupte alături de trupele Frontului Popular, de inspiraţie marxistă. Conform site-ului enciclopediaromaniei.ro, în 1932 este primit în Uniunea Tinerilor Comunişti şi este arestat de autorităţi pentru răspândirea de manifeste de propagandă comunistă. În anul 1936 participă la înfiinţarea Sindicatului Artelor Frumoase din Transilvania şi este primit în Partidul Comunist Român.
După terminarea războiului, mai afirmă Accademia di Romania, de fapt este vorba de cel de-al doilea Război Mondial, nu de Războiul Civil din Spania, „cunoaşte deplina afirmare artistică”, realizând „expoziţii personale şi colective în România la Baia Mare, Cluj, Braşov, Satu Mare, Bucureşti, sau în străinătate: Bienala din Veneţia, Cairo, Alexandria, Damasc, Moscova, Budapesta, Bratislava, Praga, Berlin, Leningrad, Sofia, Paris, Varşovia, Belgrad, Helsinki, Bologna, Torino, Roma, Londra, Haga, Bruxelles.”
Ce uită să spună Accademia este că în timp ce Gheza Vida se afirma, în ţară şi în străinătate, în România mari personalităţi politice şi culturale erau aruncate în puşcării sau trimise la Canal, de unde puţini s-au mai întors. La fel, ca şi cum dictatura comunistă, Dej, Ceauşescu, nu ar fi existat, aflăm de la Accademia di Romania că „pentru opera sa şi angajamentul său artistic a primit numeroase premii şi distincţii, între care: Premiul de Stat (1953), titlul de Maestru emerit al Artei (1957), cel de Artist al Poporului (1964), Steaua Republicii (1978).”. De fapt, şi nu e nicio ruşine să se menţioneze, a fost Artist al Poporului din Republica Socialistă România, iar decoraţia a primit-o de la Ceauşescu.
Potrivit enciclopediaromaniei.ro, Gheza Vida a primit şi alte distincţii: Ordinul Muncii, clasa I (1963), Erou al Muncii Socialiste (1971).
În 1968 a fost ales vicepreşedinte al Uniunii artiştilor români, şi cât de naivi ar trebui să fim încât să credem că asemenea funcţii se dădeau fără ca numitul să contribuie la construirea socialismului şi în artă, adică să elimine orice neconformism şi să promoveze propaganda deşănţată şi cultul personalităţii?
În 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
Gheza Vida însuşi nu şi-ar fi periat biografia de aceste „amănunte”, esenţiale însă, pentru a înţelege arta unui mare sculptor comunist. Nu e nicio ruşine să spui adevărul, mai ales că Gheza Vida nu a fost comunist din oportunism, ci din convingere.
Iată mai jos prezentarea în italiană, ambalajul de export pentru sculptorul român, aşa cum am primit-o de la Accademia di Romania.
Sorin Cehan
Nel centenario della nascita dello scultore Gheza Vida, l’Accademia di Romania in Roma presenta una mostra dedicata al grande artista romeno, autore di alcuni monumenti simbolo della storia nazionale romena.
Nato il 28 febbraio 1913 a Baia Mare, antica località mineraria del Maramures la cui fama artistica internazionale era dovuta alla Scuola di pittura qui creata alla fine dell’Ottocento, Gheza Vida cominciò a scolpire da giovane manifestando una forte comunione con il mondo rurale maramuresano e la vita dei minatori di questa regione particolarmente ricca di forme d’arte popolare.
Assorbì fin da giovane l’influenza artistica di Baia Mare, ma conobbe ben presto anche le realtà artistiche della Spagna, dove vi si recò quale volontario durante la Guerra civile, della Francia e dell’Ungheria. A guerra finita conobbe la piena affermazione artistica, realizzando mostre personali e collettive in Romania a Baia Mare, Cluj, Brasov, Satu Mare, Bucarest o all’estero: la Biennale di Venezia, Il Cairo, Alessandria, Damasco, Mosca, Budapest, Bratislava, Praga, Berlino, Leningrado, Sofia, Parigi, Varsavia, Belgrado, Helsinki, Bologna, Torino, Roma, Londra, Aia, Bruxelles. Realizzò opere monumentali, come il grandioso Monumento del soldato romeno di Carei, inaugurato nel 1964, il Monumento dei contadini martiri di Moisei, scolpito prima in legno nell’anno 1966 e poi in pietra nel 1972 o L’assemblea dei vecchi, gruppo statuario, esposto alla biennale di Venezia nel 1972, creazioni artistiche eccezionali entrate nella coscienza pubblica come simboli della storia nazionale, opere di grande importanza della scultura monumentale contemporanea.
I lavori dello scultore si trovano in molti musei e collezioni private della Romania, ma anche in collezioni e musei di Francia, Spagna, Italia, Ungheria, Russia, Iran, Cile. Per la sua opera e il suo impegno artistico ha ricevuto numerosi premi e onorificenze fra le quali: il Premio di Stato (1953), il titolo di Maestro emerito dell’Arte (1957), quello di Artista del Popolo (1964), La Stella della Repubblica (1978). Il maestro Gheza Vida è stato eletto nel 1968 vicepresidente dell’Unione degli artisti romeni, e nel 1974 è stato eletto nel più alto ente scientifico e culturale della Romania: l’Accademia Romena.
Nel 2013, in occasione del Centenario Vida, sotto l’alto patronato dell’Accademia Romena di Bucarest, hanno avuto luogo numerose manifestazioni e mostre, a Baia Mare, Carei, Cluj-Napoca, Bucarest, la mostra aperta all’Accademia di Romania in Roma inserendosi in questa serie di importanti iniziative. La Casa editrice dell’Accademia Romena, in collaborazione con la Casa editrice Mega ha pubblicato l’album Gheza Vida – Centenario, il quale verrà presentato in occasione del Convegno Nazionale dedicato al grande scultore romeno proprio all’Accademia Romena. Nel mese di novembre, con l’aiuto sostanziale del Municipio di Baia Mare si auspica di poter inaugurare nel capoluogo maramuresano l’Atelier memoriale Gheza Vida.
