La 25 de ani de la moartea lui Nicolae Steinhardt (30 martie 1989), asociaţia „Insieme per L’Athos” a organizat, împreună cu Ambasada României de pe lângă Sfântul Scaun, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei şi Institutul Pontifical Oriental din Roma au organizat seminarul cu titlul „Nicolae Steinhardt şi vocaţia libertăţii”.
La eveniment au participat două personalităţi care l-au cunoscut personal pe Nicolae Steinhard: Preasfințitul Părinte Episcop Siluan şi Abatele Michel Van Parys de la Grottaferata.
Evenimentul a avut loc miercuri, 26 martie, la sediul Institutului Pontifical Oriental, piaţa S. Maria Maggiore. La dezbatere au asistat peste o sută de persoane, în mare parte italieni.
Potrivit ambasadorului României pe lângă Sfântu Scaun, Bogdan Tătaru Cazaban, întâlnirea s-a organizat şi la solicitarea publicului. „Cred că pentru cei prezenţi în sală, într-adevăr foarte numeroşi, pentru reprezentanţii diferitelor instituţii pontificale, diferitelor instituţii accademice care-şi au sediul aici, la Roma, şi pentru prietenii României a fost un moment important, un moment despre suferinţa din timpul comunismului, despre experienţa spirituală, care a fost posibilă în mod paradoxal în închisoare, despre curajul, demnitatea, despre capacitatea de a regăsi libertatea într-o lume care părea îngenuncheată pentru totdeauna”, ne-a declarat, la finalul întâlnirii, ambasadorul Bogdan Tătaru Cazaban.
„Steinhardt este, cred, pentru noi toţi un model de curaj al credinţei, un model de libertate, de libertate paradoxală, un model de spirit cavaleresc pe care l-a întrupat de-a lungul existenţei sale şi pe care l-a transfigurat în experienţa lui spirituală”, a completat Bogdan Tătaru Cazaban, sublinind că scopul acestui eveniment a fost practic „de a prezenta publicului de limbă italiană şi celor care au venit şi au reprezentat biserica catolică, biserica greco-catolică, această experienţă cu totul specială care este aceea a unui modern care a trăit credinţa cu toate referinţele culturii sale extraordinare şi cu un umor irezistibil, care cred că este semnul superiorităţii şi al demintăţii omului în condiţiile vitrege”.
La evenimentul de evocare a monarhului de la Rohia a participat şi Episcopul ortodox român al Italiei, Preasfinţitul Siluan. „Cred că cei care au reuşit să citească „Jurnalul fericirii” în limba italiană şi s-au ridicat la nivelul înţelegerii acestui jurnal, care într-adevăr este o probă de capacitate intelectuală, l-au îndrăgit şi au descoperit acolo o bogăţie cu totul deosebită, o deschidere spre valorile universale şi o recuperare a acestor valori în favoarea exprimării credinţei creştine în timpul nostru, care este unic, lucru care ne-a marcat şi pe noi”, ne-a spus Preasfinţitul Siluan, amintindu-şi că pe vremea studenţiei, la Sibiu, citea „Jurnalul fericirii” ca pe o literatură de acelaşi nivel ca Sfinţii Părinţi, materie de bază care se studia în primii ani de facultate.
Până acum, afirmă preşedintele asociaţiei „Insieme per L’Athos”, Dr. Giuseppe Sergio Balasamà, Steinhardt era cunoscut în Italia prin intermediul cărţii sale, „Jurnalul fericirii”, tradusă de profesorul Gheorghe Carageani, dar niciodată nu a fost organizat un eveniment public în care să se vorbească despre cel care este considerat unul dintre cei mai mari intelectuali români.
Unul dintre cititorii şi admiratorii operei lui Steinhardt, care a luat parte la seminar, este Armando Santarelli. „Am avut norocul de a citi această carte datorită unei prietene românce. Este o carte foarte bună, plină de învăţături, nu numai cu caracter teologic, ci si cultural, ceea ce evidenţiază că Steinhardt era şi un om excepţional, cu o mare conştiinţă, un om care nu-şi trădează prietenii” este de părere Armando Santarelli.
Nicolae Steinhardt (1912 – 1989) s-a născut într-o familie evreiască. A studiat dreptul, iar în 1936 a obţinut doctoratul în drept constituţional. În 1959 a fost condamnat la 13 ani închisoare, pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, fiind acuzat de „uneltire contra ordinii sociale”. În închisoare s-a convertit la religia creștină ortodoxă, și-a luat numele de fratele Nicolae și s-a călugărit după punerea în libertate, la mănăstirea Rohia.
C.V.