La „Camerata dei poeti”, cenaclu literar din Firenze, a avut loc o întâlnire poetică italo-română, oaspete fiind Geo Vasile, poet, traducător şi critic literar din Bucureşti.
La evenimentul literar au fost alături de oaspetele român, Lia Bronzi, preşedinta cenaclului, Silvio Agnelli, vicepreşedinte, Carmelo Consoli, Andrea Pericoli, Fiorenza Alderighi care au citit versurile poeţilor români, traduse in limba italiană de Geo Vasile, din antologia bilingvă „Stupul de aur al invizibilului” (L’alveare d’oro dell’invisibile”), un florilegiu de peste 600 de pagini, de la Eminescu, Vinea, Blaga, Nichita, Sorescu şi Ion Mureşan până la poeţi tineri, încheind antologia o adolescentă surprinzător de matură in exprimare, Elleny Pendefunda, o antologie ce cuprinde 35 de poeţi români selectaţi de Geo Vasile cu deosebită atenţie. Cartea este publicată la Iaşi,la editura Contact internaţional, in 2013.
Surpriza serii a fost o scurtă antologie bilingvă – „cele mai frumoase poezii” – din lirica poetului italian Mario Luzi (1904-2008), antologie publicată cu ocazia centenarului naşterii poetului. Traducătorul român este familiarizat cu opera lui Mario Luzi. În 2010 a ţinut o conferinţă la Firenze despre Mario Luzi, numindu-l cel mai mare poet creştin din Europa.
În sală au fost prezenţi iubitori de poezie, un public deosebit de receptiv şi sensibil, amintesc doar câteva nume, poetele Caterina Trombetti, Roberta Degli’Innocenti. Maria Rosaria Perilli, Simonetta De Floris, poetul Giancarlo Bianchi, fascinantul sculptor Franco Cappellini şi mulţi alţii, care erau curioşi să audă poezia românească în tălmăcire italiană.
I-am auzit şuşotind, pe cei care stăteau alături de mine, despre melodioasa limbă românească şi despre asemănarea unor cuvinte de-ale noastre cu cele din italiană. Curiozitatea italienilor l-a făcut pe oaspete să se simtă minunat şi să-şi dorescă revenirea la Firenze, continuându-şi activitatea de traducător.
Este un excelent vorbitor de italiană. Distinsa poetă florentină, Caterina Trombetti a rămas plăcut surprinsă de perfecţiunea cu care vorbea in italiană oaspetele român, chiar credea că e italian.
Poetul Geo Vasile (foto) / Născut la Bucureşti în1942, urmează Colegiul Sf.Sava, apoi Facultatea de limba şi literatură italiană şi română, având profesori celebri ca AL. Balaci, Doina Derer, Marco Cugno, Nina Facon. Lucrarea sa de diplomă a fost primul studiu din lumea academica românească, despre opera lui Cesare Pavese.
Începe să facă traduceri din italiană în română din 1987, prima sa antologie fiind -Insula regasită. La începutul anului 2008 este invitat la Academia Română din Roma, unde prezintă trei antologii cu operele poetilor Bacovia, Eminescu şi Marino Piazzolla, editate de editura Fermenti din Roma.
Dacă limba română era limbă internaţională, care ar fi fost locul poeziei noastre în lume?
«Locul poeziei noastre în lume ar fi fost printre primele cinci locuri şi menţionez în acest sens pe Lucian Blaga, Gellu Naum, Ion Barbu şi Nichita Stănescu.»
Ca traducător, ce dificultăţi aţi întâmpinat, traducându-l pe Mihai Eminescu în italiană? Emil Cioran spunea că Eminescu tradus în alte limbi devine aproape caraghios. Dumneavoastră aţi avut curajul să-l traduceţi.
«Da, este vorba de curaj aici, pentru că am vrut să-l traduc, dar este şi o replică la o traducere făcută de un italian, pe numele său Sauro Albisani care a tradus Luceafărul prin Lucifer, am încheiat citatul.»
Cum vi se pare poezia română de azi, după ce avem opera minunatului Nichita Stănescu?
«Nichita Stănescu a fost o etapă, a fost a doua revoluţie a limbajului poetic, după Eminescu, dar deocamdată, sunt convins că poezia română se află pe calea sincronziării cu cea europeană.»
În România azi se scrie mult, dar se citeşte poezie? Care e părerea dumneavoastră?
«Ca în orice ţară de pe mapamond, poezia se citeşte mult mai puţin ca proza, romancierii au căutare, mai ales că ei vin în întâmpinarea cititorului leneş. Poezia nu este făcută pentru cititorul comod.»
Cum vă simţiţi în Italia? Care sunt diferenţele dintre noi şi italieni, după opinia dumeavoastră?
«Diferenţele dintre noi şi italieni sunt minime, dar românii au un grad de informare mai rapid şi spre lucruri spirituale. Pentru italieni primează lucrurile materiale, economice, politice. Ei sunt mari oratori, nu mă refere doar la politicieni. Italienii aduc în prim plan generaţiile dinaintea lor, sunt mai motivaţi şi pentru asta îi admir.»
Un gând pentru cititorii Gazetei Româneşti.
«Gazeta Românească este o necesitate pentru milionul de români din Italia, este un punct de respiro, este o regăsire de sine, pentru că aici află ce este cu ei în lume. Dacă tot vorbim despre poezie, poezia înseamnă căutare şi regăsire de sine, nicidecum nu este o cunoaştere ştiinţifică sau metafizică. Le urez românilor de aici să nu-şi uite tradiţiile, să nu-şi uite limba strămoşească.»
Mihaela Colin