Hunedoreanca de 32 de ani Mirela Cherciov (foto) trăieşte în Canada de 14 ani. A absolvit de curînd studii de lingvistică (University of Toronto, Department of French Language and Literature) cu o teză de doctorat în care a analizat starea limbii române a emigranţilor din Toronto. În 2006 statisticile canadiene plasau România pe locul 7 la provenienţă imigranţi cu o cifra de circa 200.000. Datorită sistemului de selectie, aceştia au de cele mai multe ori studii superioare. Alex Cohal în dialog cu Mirela Cherciov.
Cercetarea ta este, după cunoştinţa mea, prima în materie de limbă română a disporei. Vorbeşte-ne, te rog, despre elementele de noutate ale cercetării tale.
„Procesul colecţionării datelor a fost pasionant. Am fost foarte plăcut surprinsă de entuziasmul românilor din Canada de a participa la studiu, de a completa toate testele de limbă şi de a-şi relata povestea emigrării. M-a impresionat foarte mult deschiderea lor de a detalia atît momentele de bucurie cît şi frustările noului început. Din punct de vedere metodologic, am folosit atît teste de limba română cît şi de engleză – tocmai pentru a putea reda cît mai fidel portretul acestui tip de bilingv (studiul meu a luat în considerare doar emigranţi adulţi). Am studiat o varietate de factori socio- şi psiholingvistici (atitudine faţă de limba maternă, educaţie, capacităţi lingvistice etc.) pentru a putea vedea ce factori influenţează nivelul de competenţă în ambele limbi, după mai mult de 7 ani de şedere în Canada.”
Conform rezultatelor cercetării tale, ce influenţează cel mai mult româna emigrantului din Canada?
„În funcţie de impactul pe care-l au în schimbarea limbii, vorbim despre două tipuri de factori: cei ce cauzează direct pierderea şi cei ce influenţează, apoi, cît, ce şi cum pierdem din limbă. Factorii ce cauzează pierderea sunt lipsa accesului la limba română, dublată de prezenţa dominantă a englezei. Astfel, de cele mai multe ori, româna se vorbeşte doar în familie, în casă şi eventual cu anumiţi prieteni. Privitor la factorii ce influenţează felul pierderii, aflăm că atitudinea faţă de limba şi cultura noastră e unul dintre factorii cei mai importanţi ce pot accelera sau încetini procesul uitarii/schimbarii. Astfel, dacă un vorbitor nutreşte o atitudine pozitivă faţă de limba maternă, el va face eforturi să o menţină citind şi vorbind în româneşte cît mai des, consultînd dicţionare etc.”
Cum se schimbă limba emigranţilor din Canada, în comparaţie cu limba rudelor din ţară?
„Limba acestora se schimbă mai ales la nivelul lexicului, se introduc multe cuvinte din engleză. În unele cazuri, cuvîntul introdus în română îşi menţine forma din engleză, ca în exemplul: ne-am dus la convenience store (pronunţat ‘conveniens’), adică la tutungerie. Sau inserarea se face cu adaptarea cuvîntului străin la limba română, prin adăugarea terminaţiilor româneşti la sfîrşit de cuvînt. Ca exemplu: mă duc să plătesc bilurile, adică facturile.
Apoi mai există calchierea, în esenţă un mijloc de îmbogăţire a vocabularului limbii noastre, în condiţiile în care noi avem deja cuvîntul şi doar îi adăugăm un sens luat din engleză: Exemple: vreme proastă în loc de vreme închisă, calchiat de la bad weather sau m-am trezit in mijlocul a niciunde – din englezescul in the middle of nowhere, ţi-am fixat bicicleta în loc de reparat – din englezescul to fix, sa fac niste telefoane, în loc de să dau nişte telefoane – din englezescul to make some phone calls.”
Sună cunoscut. Noi aici, sub influenta italienei, am spune ţi’am sistematbicicleta, am plătit boleteleşi fac nişte telefonate. Dar ce deosebiri găseşti între caracteristicile limbii române de aici din Italia şi cele ale limbii române pe care le-ai studiat acolo?
„Cred că în esenţă există multe asemănări între ceea ce se petrece cu limba grupurilor de emigranţi româno-canadieni respectiv româno-italieni: ambele vor avea tendinţa de a lua cuvinte din limba gazdă, ambele vor folosi pe alocuri o intonaţie caracteristică limbii gazde sau vor experimenta o ordine a cuvintelor inspirată din limba gazdă. În acelaşi timp, cred că există şi diferenţe. Italiana fiind o limba mult mai apropiată de română, transferele dintre aceste două limbi sunt mai frecvente şi mai complexe. Nu în ultimul rînd, e important de observat că engleza modifică şi varianta neemigrată e românei, astfel încît, dacă am privi din prisma scurgerii timpului şi dacă limba din ţară va merge încotro se îndreaptă ea acum, româna vorbită de emigranţii din Canada ar putea fi considerată o versiune accelerată a limbii române ce se va vorbi probabil pe viitor în România.”
Iţi propun să facem următoarea probă a ideii că limba română din Canada şi cea din Italia ar fi depreciate, cum se afirmă des, una roitaliană, cealaltă roengleză. Să punem împreună doi emigranţi (unul de la tine şi unul de aici) într-o zi obişnuită a vieţii lor, să vedem: se descurcă fără translator?
„Se vor înţelege în mod sigur. De multe ori ceea ce numim “pierdere” este mai degrabă o îngreunare a accesului la elementul lexical respectiv decît o “ştergere” completă a acestuia din memorie. Altfel spus, cu timpul, un emigrant pus în situaţia de a comunica doar în română va reuşi treptat să regăsească din ce în ce mai repede cuvintele româneşti de care are nevoie. Cum ziceai în numărul precedent al Observatorului, în cazul primei generaţii de emigranti nu putem vorbi propriu-zis de “uitare”. Chiar dacă sunt schimbări în româna emigranţilor (fie că e vorba de intonaţie, accent, cuvinte, ordinea în frază etc), aceşti vorbitori rămîn în normele de bază ale românei din ţară. În acelaşi timp, să nu uităm că şi româna de acolo e într-o continuă schimbare.”
Limba română din Canada este studiată, predată, ajutată în vreun fel de instituţiile de acolo?
„În Canada, sau Toronto cel puţin, limba română e “studiata” mai mult pe cont propriu. Nu există neapărat instituţii care să se ocupe de cultivarea limbii române, în afară – am putea spune – de o şcoală românească pentru copii, la Toronto. Există în schimb ziare în limba română, se organizează spectacole şi piese de teatru în limba română. Exista cluburi de studenţi (precum Romanian Students Club, de la Universitatea Toronto) sau cluburi pe profesii şi se organizează anual un festival de film românesc şi multe alte evenimente culturale.”
Alex Cohal [email protected]
Mirela Cherciov [email protected]
Citeşte şi
