„N-am vrut să plec, pentru că sunt născut român. Părinții mei s-au născut aici, aici e casa mea. Cum să plec din casa mea? Să plece ei!
Spunea cineva, creând un paradox: Nu moare lumea asta, să scape de mine!
De ce să plec? Ca să trăiesc puțin mai bine dincolo? Aș fi trăit foarte puțin mai bine. Poate.
Visceral am simțit că nu e bine s-o fac. În momentul când am lucrat în străinătate, la filme pe care le-am făcut acolo sau la rolurile din piesele jucate acolo, nu pot să spun că m-am simțit în largul meu. Am avut bucurii temporare. Doar atât.
Depărtarea e un lucru rău. Întrebarea fiind depărtarea de ce? Nu poți să-ți explici, dar undeva, în subsolul tău, lucrurile încep să se agite și-ți dai seama că nu e bine ce faci”.
Aşa a explicat Horaţiu Mălăele, într-un interviu acordat Digi 24, de ce nu a emigrat.
Dan Puric: „Suntem o slugă a Europei, un fel de sclavi în comunitatea europeană”
