Cum v-aţi apropiat de studiul limbii române?
«Absolut întâmplător. Chiar dacă, ulterior, nu a mai fost aşa. M-am apropiat de română pentru că vroiam să fac teza de licenţă la facultate despre Eugen Ionescu şi aflasem că fusese deja poet şi critic literar în România. Ca atare, am decis să studiez cultura română pentru a aprofunda acest aspect puţin cunoscut. La Florenţa, profesorul meu de Limba şi Literatura română era Marin Mincu şi el m-a făcut să înţeleg că exista literatura română. Am studiat cu el Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, poezia populară şi, după ce am vorbit cu Eugen Ionescu în persoană, am scris o teză despre Urmuz.»
Vorbiţi-mi despre catedra de limba română din cadrul Universităţii din Napoli, L'Orientale.«Catedra de la Orientale este de Limba şi Literatura română. Eu sunt cercetător în cadrul acestei universităţi şi mă ocup de didactică, în afară de cercetare. De-a lungul acestor ani am predat cursuri despre Emil Cioran, Mircea Eliade, Paul Celan, Urmuz, Eugen Ionescu, Gherasim Luca, Dan Botta; plecând de la aceste cursuri, am avut studente care au scris teze de licenţă foarte originale despre Tristan Tzara, Eugen Ionescu şi Paul Celan. Acum sunt în curs de elaborare teze de licenţă despre Cioran şi Fundoianu. Sunt circa 15 persoane care urmează cursurile de Limba şi Literatura română. Studiem mai ales traducerea şi analiza critică literară. Dar, cu timpul, cred că studenţii care studiază româna la Napoli vor fi mai mulţi. Aceasta este speranţa mea.»
Din punctul dumneavoastră de vedere, ce credeţi că se poate face pentru o mai bună cunoaştere a culturii româneşti de către publicul italian?
«Nu am o reţetă de dat în această privinţă. Pot să vă spun că, în ce mă priveşte, intenţionez să formez buni traducători care să fie capabili să răspândească cultura literară românească în Italia. Fără traducere nu e posibilă nicio transmitere de valori.»
Care este autorul dumneavoastră preferat din rândul scriitorilor români?
«Este greu să răspund la această întrebare. Am scris până acum 12 cărţi despre literatura română. Am o mare predilecţie pentru literatura care este cât mai aproape de real. În prezent am o mare pasiune pentru Nichita Stănescu.»
Ce scriitor român, încă netradus în limba italiană, credeţi că ar trebui tradus?
«Aici intrăm în câmpul gusturilor personale. Mi-ar plăcea ca un student de al meu să traducă Întâmplări în Irealitatea Imediată a lui Max Blecher, o carte apărută la Bucureşti în 1935 şi care a fost foarte apreciată de Eugen Ionescu şi de către Mircea Eliade.»
Dumneavoastră în ce mod aţi încercat să promovaţi cultura română?
«Urmând mai ales exemplul profesorului meu. Marin Mincu a promovat în Italia mulţi scriitori importanţi cum ar fi Eminescu, Blaga, Stănescu, etc, cu ajutorul unor colaboratori foarte capabili. Într-un cuvânt, scriind şi încercând în acest fel să atrag atenţia opiniei publice asupra măreţiei literaturii române.»
Vorbiţi-mi despre forumurile care în Italia susţin literatura română.
«Nu am multe informaţii despre acest argument. Există multe forumuri în Italia şi chiar în internet. Sunt foarte mulţumit de acest fenomen care este un semnal de vitalitate ce îi atrage chiar şi pe tineri.»
Să presupunem că un român sau un italian ce trăieşte în Napoli doreşte să citească în limba română şi vrea sa consulte cărţi într-o bibliotecă. Unde poate să faca acest lucru?
«Cu siguranţă, la Biblioteca Universităţii Orientale.»
Având în vedere că literatura română e necunoscută publicului mediu italian, mai este oare atractivă studierea limbii române de către italieni?
«Nu sunt de acord cu această viziune asupra acestui aspect. Consider că multe edituri mici sau mari, Nikita, Barbès, Voland, Manni, Tropea, Nutrimenti, Castelvecchi, Aìsara, Keller, Isbn, il Saggiatore, Garzanti, Rizzoli, Jaca Book, Feltrinelli, mizează pe literatura română.
Este evident că e mult mai uşoară azi o cunoaştere mult mai aprofundată a culturii române actuale, în comparatie cu perioada în care studiam eu româna acum câţiva ani. Si nu trebuie să uităm că un regizor de talia lui Radu Mihăileanu reuşeşte să atragă prin filmele sale un public din ce în ce mai larg ce pare interesat să afle mai mult.»
Ce sfat daţi tinerilor români din Napoli ce doresc să urmeze facultatea de limbi străine, secţia de română?
«În opinia mea, cred că ar face bine dacă s-ar înscrie la Orientale, şi pentru că este singurul loc în Napoli unde se studiază limba şi literatura română. Sfatul pe care îl pot da eu este acela de a studia temeinic limba şi literatura italiană pentru că e vorba, cum bine aţi spus şi dumneavoastră, de promovarea culturii române. Dar acest lucru nu este posibil fără o bună cunoaştere a limbii italiene.»
Ruxandra Drăgoescu
