Comoara lui San Gennaro, colecție de bijuterii cu caracter religios unică în lume, pleacă prima oară de la Napoli pentru a fi expusă la Roma. Păstrată într-un seif la Banca di Napoli și, ca atare, nevăzută de marele public, „colecția are o valoare inestimabilă, atât istorică cât și artistică, mai mare decât cea a Bijuteriilor Coroanei Angliei sau a țarului Rusiei”, a spus marți Emmanuele Emanuele, președinte al Fundației Roma, care a prezentat expoziția presei, relatează AFP, citată de Agerpres.
Contrar altor colecții valoroase, jefuite sau avariate în timpul războaielor, „comoara lui San Gennaro” s-a îmbogățit de-a lungul celor șapte secole de istorie a sa. Papi, regi și regine, cuceritori, dar și familii nobile din Napoli au vrut să contribuie la îmbogățirea comorii Sfântului Ianuarie, protectorul orașului Napoli, pentru a dobândi bunăvoința mândrului oraș și a divinității.
Chiar și Napoleon, care a luat multe opere de artă italiene pe care le-a dus la Luvru, nu a îndrăznit să se atingă de colecțiile napolitane. Mai mult, fratele său mai mare, Joseph Bonaparte, care a fost un timp rege al Neapolelui (1806-1808), a oferit, la ordinul împăratului, o cruce cu diamante și smaralde de o rară frumusețe.
Niciun rege sau regină nu a vrut să treacă fără să dea ceva pentru colecție. Astfel, Maria-Jose, soția regelui Umberto al II-lea de Savoia, a făcut o vizită privată la capela San Gennaro în 1933 și, fiindcă nu a adus niciun cadou, și-a scos un inel pe care i l-a oferit sfântului. Donația, alături de altele, a fost încrustată în faimosul colier San Gennaro confecționat din aur, argint și pietre prețioase de Michele Dato în 1679.
O altă piesă de mare valoare a comorii este Mitra lui San Gennaro, din argint aurit, împodobită cu 3.326 diamante, 164 de rubine, 198 smaralde și 2 granate, lucrată acum 300 de ani. Confecționată pentru a fi așezată pe capul sfântului la procesiunea din aprilie 1713, ea a fost lucrată în atelierul bijutierului Matteo Treglia.
Valoarea ei este inestimabilă atât din punct de vedere material, cât și simbolic, limbajul pietrelor fiind respectat cu strictețe. Astfel, ‘smaraldul reprezintă uniunea sacrului cu emblema eternității și a puterii, rubinul, sângele martirilor, iar diamantele sunt simbolul credinței pe care nu o poate doborî nimic’, spune Ciro Paolillo, expert gemolog.
În 1526, orașul Napoli „era afectat de trei flageluri care îl distrugeau. Războiul dintre Franța și Spania, holera care a ucis 250.000 de oameni și vulcanul Vezuviu, care provoca 30 de cutremure pe zi”, arată Paolo Jorio, comisar al expoziției. „Orașul era neputincios, însă locuitorii lui știau cărui sfânt să se roage. Ei au promis că, dacă Sfântul Ianuarie îi scapă de cele trei flageluri, îi vor înălța o capelă nouă în care să se adune comorile dedicate lui’, adaugă el. De atunci, peste 20.000 de capodopere s-au adunat în capelă.
„Comoara lui San Gennaro” este expusă din 30 octombrie până pe 16 februarie 2014 la Fundația Roma Museo din Palazzo Sciarra.
