Cristian Ghinea este numărul 2 pe lista Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare din 26 mai. În studenție a început să scrie la Dilema Veche. A semnat, timp de 15 ani, principala rubrică de analiză politică a revistei. În 2007, anul aderării României la UE, a absolvit un master la London School of Economic. La întoarcerea în țară, a fondat primul think-tank specializat pe politici europene din România. În 2016, a fost invitat de premierul Dacian Cioloș în guvernul tehnocrat. A fost mai întâi consilier de stat pentru afaceri europene la Cancelaria prim-ministrului, apoi ministru al Fondurilor Europene. În 2016, în România au intrat 7,3 miliarde de euro, bani europeni, un record de la aderarea la UE. Din octombrie 2016 este membru și vicepreședinte al USR.
De ce credeți că românii din diaspora ar trebui să pună stampila pentru alianța USR-PLUS?
Pentru că noi, Alianța 2020 USR PLUS, suntem cea mai pro-europeană forță politică din România. Și cea mai serioasă. Pentru că avem un proiect concret pentru reprezentarea cetățenilor români europeni în Parlamentul European. Vechile partide au tot spus despre noi, cei din USR și PLUS, că suntem prea tineri, că nu avem experiență în politică, că nu suntem pregătiți. Iată că suntem primii care am deschis și am dus discuția despre viitorul și prioritățile Uniunii Europene pe agenda publică în România. Noi, cei de la USR, am făcut campanie internă pentru desemnarea candidaților la europarlamentare încă din septembrie 2018! Campanie de două luni, cu dezbateri între candidați, peste tot prin țară și prin diaspora, cu dezbateri cu membrii, dar și cu simpatizanții. Colegii noștri de la PLUS au făcut la rândul lor această selecție. Lista noastră de candidați a fost cunoscută cu mult timp înainte de campania electorală. Am făcut campanie pentru europarlamentare luni de zile înainte ca celelalte partide să miște vreun deget. Am fost, de șase luni, aproape zi de zi, în stradă, peste tot. Am prezentat de la începutul campaniei un program cu măsuri clare pentru Parlamentul European. Ce alt partid a făcut asta? Acesta este răspunsul pe larg. Pe scurt, românii din diaspora ar trebui să pună ștampila pe Alianța 2020 USR PLUS pentru că suntem serioși, suntem profesioniși și pentru că muncim pentru ceea ce ne dorim.
De ce Alianța 2020 USR PLUS și nu alt partid?
Pentru că noi suntem acea componentă a societății care s-a săturat de vechile partide, s-a săturat să stea deoparte și a decis să se implice. USR, ca partid, a apărut acum trei ani, suntem oameni profesioniști, cu cariere și studii pe bune în spate, care am decis că nu mai putem aștepta ca vechii politicieni să aducă schimbarea pe care România o așteaptă de 30 de ani, de la Revoluție. Suntem generația care a strâns peste 1 milion de semnături pentru inițiativa Fără Penali în funcții publice. De aici și sloganul nostru, Fără hoție ajungem departe. Dacă politicienii noștri nu ar fi fost corupți și incompetenți, România ar fi fost astăzi departe. Noi suntem generația care va pune stop politicienilor corupți.
Cum convinge Alianța 2020 USR PLUS românii din UE să vină la vot?
În ultimele șase-șapte luni nu a trecut nicio săptămână fără să nu avem o acțiune în diaspora. Avem 3 candidați din diaspora în primele 14 locuri de pe listă. Radu Mihail, senatorul nostru de diaspora, este săptămânal la întâlniri cu românii din diaspora. Candidații noștri din diaspora sunt tot timpul pe drumuri. Avem pe listă oameni care și-au petrecut sau își petrec mare parte din viață în alte țări. Sunt profesioniști care lucrează sau au lucrat mult timp în alte țări decât România. Avem pe lista la europarlamentare un fost comisar european și fost prim ministru, avem foști miniștri și secretari de stat în guvernul tehnocrat, avem oameni care ocupă și au ocupt funcții de decizie în structurile Uniunii Europeana. Avem oameni care și-au construit cariere de succes în străinătate, cum este colegul meu Iulian Lorincz, arhitect la Valencia. Ne este ușor să dialogăm cu românii din diaspora și să îi convingem să iasă la vot, suntem unii dintre ei, vorbi aceeași limbă.
Cu ce i-ați putea ajuta pe românii din diaspora din postura de europarlamentar?
O să vă dau două exemple de acțiuni concrete pe care le putem face pentru românii din diaspora.
Primul exemplu se referă la cetățenii români care muncesc în Italia, în special femei care îngrijesc persoane în vârstă sau copii, așa numitele „badante”, și care nu beneficiază de respectarea regulamentului privitor la drepturile acestei categorii de angajați. Este cunoscut faptul că aceste femei devin deseori victime ale abuzurilor. Din Parlamentul European am putea face interpelări către Comisia Europeană în legătură de aplicarea regulamentului. Ca parlamentari europeni, putem cere guvernului Italiei să aplice măsurile necesare pentru ca aceste abuzuri să se oprească.
Al doilea lucru, programul „Diaspora Startup”, lansat în 2016, pe vremea când eram ministru al Fondurilor Europene și care a avut succes. Vrem să propunem să-l continuăm, să îi creștem finanțarea din fondurile europene, și asta o putem face cel mai bine din Parlamentul European. Chiar am întâlnit la Roma un român care se va întoarce la Iași și va deschide un magazin de cafea cu un grand din Diaspora Startup.
Exista deja proiecte pentru românii din străinătate pe care le veți propune imediat ce veți ajunge la Bruxelles?
Peste 3 milioane de români trăiesc și lucrează în țările Uniunii Europene. Vom susține în Parlamentul European respectarea drepturilor cetățenilor români în UE, în calitate de cetățeni europeni. Avem dreptul de a munci oriunde în UE, avem dreptul la libera circulație, avem dreptul de a presta servicii oriunde în UE. Nu trebuie ca aceste drepturi să fie încălcate în numele unor acuzații nefondate de pretins dumping social. (exemplu: transportatorii români trebuie să beneficieze de aceleași condiții pentru desfășurarea activității ca ceilalți operatori economici europeni).
Care sunt problemele cele mai acute pe care vi le-au nominalizat românii din diaspora, în vizitele pe care le-ați făcut?
Am fost în ultima perioadă la întâlniri cu românii din Bruxelles, din Roma, din Florența, din Paris. Cele mai acute probleme pe care ni le-au semnalat românii de acolo sunt legate de România. Locuri de muncă, salarii, dar mai ales spitale, sistem de educație, justiție. Pentru românii din diaspora, România a rămas o realitate la care se relaționează constant. Asta înseamnă că foarte mulți se gândesc, chiar și involuntar, la România ca la viitorul lor.
Andi Rădiu
Deputat USR: Copiii români nu au o educație ”ca la carte” în limba maternă în școlile din diaspora
