Autorităţile dintr-un oraş belgian de frontieră au somat primăria Wattrelos, oraş francez învecinat, să construiască un „zid împotriva romilor” pentru a „proteja vederea şi liniştea locuitorilor”. Şi în România, la Baia Mare, a fost construit un astfel de zid pentru izolarea unui cartier locuit de aproximativ 1.000 de persoane de etnie romă.
În Europa de Est un nou fenomen se extinde cu rapiditate: ridicarea de ziduri pentru izolarea comunităţilor de romi.
Orice oraş francez cu peste 5.000 de locuitori este obligat să amenajeze o zonă de staţionare pentru nomazi, conform legislaţiei franceze. În prezent, oraşul Wattrelos, aflat la graniţa cu Belgia, nu are un astfel de perimetru, însă municipalitatea a identificat un teren disponibil, pe care-l va aloca în acest sens.
Anunţul a stârnit însă furia vecinilor de peste graniţă. Autorităţile din oraşul Mouscron, aflat de cealaltă parte a graniţei, au somat municipalitatea Wattrelos ca planurile de amenajare a perimetrului pe care pot staţiona până la 24 de caravane să includă şi ridicarea unui zid, transmite postul public francez France Info. Terenul desemnat de Wattrelos pentru nomazi se află chiar de-a lungul frontierei. Alfred Gadenne, primarul din Mouscron, a cerut deja ridicarea unui zid de 2,4 metri înălţime şi peste 100 de metri lungime, care să „protejeze vederea şi liniştea” celor 56.000 de locuitori ai oraşului belgian.
Varianta românească
Scandalul de la frontiera dintre Franţa şi Belgia reprezintă doar cea mai recentă polemică pe marginea „zidurilor împotriva ţiganilor”, relatează Adevărul. În ultimii ani, tot mai multe astfel de construcţii la limita legalităţii au fost ridicate în Europa. În România, notoriul zid din Baia Mare continuă să stea în picioare, deşi instanţa supremă – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – a decis în septembrie 2013 că este discriminatoriu la adresa comunităţii de romi şi că trebuie dărâmat.
14 ziduri în Slovacia
La 16 ani de când primul zid pentru separarea unei comunităţi rome era ridicat în Cehia, motivele prin care sunt explicate aceste ziduri nu s-au schimbat: fie că vorbesc de poluare fonică, fie despre protejarea copiilor romi de traficul rutier, în Europa de Est au apărut tot mai multe astfel de construcţii. În ceea ce priveşte Slovacia, se poate vorbi despre un adevărat fenomen. Din 2008 şi până în prezent, nu mai puţin de 14 astfel de ziduri au apărut în oraşe şi sate din toată ţara.
Localitatea Plavecký Štvrtok, aflată la 32 de kilometri spre nord de capitala Bratislava, numără puţin peste 2.000 de locuitori. 700 dintre aceştia sunt ţigani şi au fost izolaţi de restul comunităţii prin mai multe ziduri şi garduri.
Motivul pentru care au fost ridicate zidurile din Plavecký Štvrtok sunt similare celor invocate în restul Slovaciei: reducerea infracţiunilor din zonă. Însă soluţia nu a funcţionat. „Lucrurile s-au înrăutăţit”, spune Ivan Sleák, primarul localităţii. Aproximativ 70% dintre bărbaţii romi apţi pentru muncă sunt şomeri, potrivit datelor Centrului pentru Drepturile Romilor în Europa (ERRC), cu sediul la Budapesta. Comunitatea de romi din slovacia reprezintă 6-8% din totalul populaţiei, potrivit datelor guvernamentale.
„Se face o legătură între comunitatea romă şi rata infracţionalităţii”, ceea ce contribuie la „abordarea simplistică” prin care zidurile devin elemente de siguranţă, explică pentru csmonitor.com Dezideriu Gergely, directorul executiv al ERRC. Zidul este probabil cea mai vizibilă manifestare fizică a problemelor etnice din zonă, dar nu este singura. În multe astfel de comunităţi, inclusiv în Plavecký Štvrtok, părinţii etnici slovaci refuză să-şi mai trimită copiii în şcoli în care învaţă copii romi.
Astfel că mulţi dintre ei aleg să-şi trimită fiii şi fiicele la şcoli din ate cartiere sau alte sate. Rezultatele includ segregarea unităţilor de învăţămând din astfel de comunităţi, scăderea generală a ratei prezenţei la cursuri, dar şi a rezultatelor înregistrate de elevii din aceste şcoli. Toate aceste efecte au devenit motive la rândul lor, determinând părinţii să nu-şi mai trimită copiii la aceste şcoli şi din cauza rezultatelor slabe obţinute de acestea.
Zidurile din Plavecký Štvrtok nu sunt nici pe departe cele mai impozante din Slovacia. Locul este rezervat zidului din Ostrovany, cu o lungime de peste 150 de metri, care a fost deseori comparat cu Zidul Berlinului.
Retorica politică îndreptată împotriva ţiganilor, rezervată în trecut grupărilor de dreapta, au devenit în ultimii ani tot mai abordată în Europa, exemple fiind fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy şi fostul premier italian Silvio Berlusconi.
Ce cred românii din Italia despre romii care au pașaport românesc (I): ”Trebuie limitate plecările din România”
Ce cred românii din Italia despre romii care au pașaport românesc (II): „Au pătat imaginea poporului român!”
Vicenza, biserica San Pio X angajează agenţi de pază împotriva romilor: “I-am ajutat, dar sunt imposibil de integrat”
Comandantul poliției din Verona, apel împotriva cerșetorilor români: „Aștia nu sunt săraci, ci bande organizate”
