DRP a publicat pe site proiectul de METODOLOGIE privind desemnarea delegaţilor la Congresul românilor de Pretutindeni, elaborat împreună cu Parlamentul României (cu siguranță se referă la parlamentarii din cele două comisii ale românilor de pretutindeni din cadrul Senatului și a Camerei Deputaților). Ca noutate importantă este faptul că NU VOR FI ORGANIZATE ALEGERI. Mult mai simplificată decât celelalte metodologii propuse până acum, de această dată stabilindu-se ca principală condiție de participare crearea unei liste cu minim 500 de susținători. Demn de remarcat este și faptul că în cadrul proiectului este prevăzut faptul că toți candidații și listele lor de susținători vor fi făcute publice.
Congresul va trebui organizat cu șase luni înainte de alegerile parlamentare.
Dezbaterea publică asupra acestui proiect va fi până pe data de 8 august 2015
Iată comunicatul DRP:
”Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni supune dezbaterii publice proiectul de METODOLOGIE privind desemnarea delegaţilor la Congresul românilor de Pretutindeni, pentru aplicarea prevederilor art.8 din Legea 299/2007 republicată.
Instituirea unui cadru formal în care pot fi dezbătute pe larg necesităţile comunităţilor româneşti de pretutindeni şi căile comune de acţiune pentru soluţionarea acestora reprezintă o prioritate strategică a Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (MAE – DPRRP).
Legea 299 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, stabileşte, la art. 8 şi 9 organizarea, sub egida Parlamentului României, a Congresului Românilor de Pretutindeni, ca organism reprezentativ al comunităţilor româneşti care trăiesc în afara graniţelor ţării.
Congresul va avea rolul de a stabili mecanismele instituţionale cele mai eficiente pentru identificarea şi rezolvarea problemelor comunităţilor. Va crea, totodată, un cadru de dialog activ și direct, care să conducă la elaborarea politicilor publice și stabilirea strategiilor destinate românilor de pretutindeni.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Parlamentul României împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, au elaborat proiectul de metodologie privind desemnarea delegaţilor la Congres.
Proiectul de Metodologie poate fi consultat pe site-ul DPRRP la secţiunea „Documente în consultare publică” – www.dprp.gov.ro/documente-in-consultare-publica.
Propunerile pot fi transmise electronic la adresa de email transparenta@dprp.gov.ro sau în scris pe adresa: Bulevardul Primăverii, nr. 22, sector 1, cod poştal 011972 Bucureşti, România, până la data de 8 august 2015.”
Iată proiectul propus șui supus dezbaterii publice:
PROIECT
METODOLOGIE privind organizarea alegerii delegaţilor Congresului românilor de pretutindeni
Cap.I – Dispoziţii generale
Articolul 1
(1) În conformitate cu prevederile art. 8 din Legea 299/2007 republicată, anual se organizează, în ţară sau în străinătate, Congresul Românilor de Pretutindeni, numit în continuare Congresul.
(2) În cazul în care se decide organizarea în străinătate, Congresul se organizează cu consimţământul autorităţilor statului organizator.
(3) Congresul se va organiza cu cel puţin 6 luni înainte de desfăşurarea alegerilor parlamentare.
Articolul 2
(1) Convocarea Congresului se realizează de Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării de la Camera Deputaţilor şi Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (D.P.R.R.P), iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor.
Articolul 3
(1) Cu prilejul primei sale reuniuni, Congresul îşi va desemna organele de conducere şi va elabora regulamentul de funcţionare.
(2) Congresul alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter de reprezentare, care reuneşte reprezentanţii legitimi ai românilor de pretutindeni.
Cap II. Proceduri organizatorice preliminare
Articolul 4
(1) În vederea organizării primei ediţii a Congresului Românilor de Pretutindeni, Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor constitui, în colaborare cu MAE, un Secretariat tehnic al Congresului.
(2) Ministerul Afacerilor Externe, prin D.P.R.R.P. şi misiunile diplomatice ale României, vor aduce la cunoştinţa comunităţilor româneşti procedura de înscriere a delegaţilor la Congres, prin publicarea pe site-urile proprii şi prin orice alte mijloace de comunicare disponibile, a prezentei Metodologii.
Cap.III – Depunerea candidaturilor pentru obţinerea mandatelor de delegaţi
Articolul 5
(1) Delegaţii la prima ediţie a Congresului pot fi toţi cei care fac parte din categoria românilor de pretutindeni, în sensul prevăzut de Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care vor transmite la Secretariatul tehnic al Congresului, constituit de către parlamentul României, în colaborare cu MAE, până la o dată convenită, următoarea documentaţie, sub semnătură proprie:
o O solicitare de reprezentare a comunităţii româneşti din statul de reşedinţă, însoţită de documentele prevăzute la art. 5 al (2) din proiectul de Metodologie al Comisiilor parlamentare
o O listă de minimum 500 de susținători unici din statul de reşedinţă, conform prevederilor art.5 al.(3) din proiectul de Metodologie al Comisiilor parlamentare Candidaţii trebuie să fie români de pretutindeni, în sensul prevăzut de Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, să fie rezidenţi ai statului respectiv şi să fi împlinit până în ziua depunerii candidaturii, inclusiv, vârsta de cel puţin 18 ani;
(2) Dosarele candidaţilor vor cuprinde în mod obligatoriu, următoarele documente:
– Un act de identitate valabil al candidatului (copie), emis de autorităţile statului de cetăţenie;
– Actul de rezidenţă/domiciliu atestând rezidenţa în statul pentru care se depune candidatura (copie);
– Declaraţia pe proprie răspundere prevăzută în Anexa nr. 2 la prezenta metodologie;
– Declaraţie pe proprie răspundere prevăzută în Anexa nr. 3 la prezenta metodologie;
(3) Lista susţinătorilor este act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal. Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă numele şi prenumele, seria şi numărul actului de rezidenţă/domiciliu din ţara respectivă şi semnătura. Susţinătorii trebuie să fi împlinit 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv şi să fie în statul respectiv;
(4) Candidatura este admisă doar într-un singur stat, însoţită de o singură listă.
(5) Nu pot candida funcţionarii publici angajaţi ai statului român care desfăşoară activităţi în străinătate, adică personalul contractual, persoanele care deţin funcţii instituţionale sau colaboratori şi salariaţi ai acestora.
(6) Listele delegaţilor vor fi făcute publice, conform art. 6, alin. 2, cu cel puţin 6 săptămâni înainte de data desfăşurării Congresului.
(7) Secretariatul tehnic al Congresului va transmite delegaţilor invitaţii nominale la Congres, cu 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
Cap. IV – Dispoziţii finale
Articolul 6
(1) Ministerul Afacerilor Externe, prin D.P.R.R.P., Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor şi Comisia românilor de pretutindeni din Senat elaborează proiectul prezentei metodologii și îl supun dezbaterii publice.
(2) Ca urmare a dezbaterii publice are loc elaborarea finală a prezentei metodologii, ce va fi înaintată spre aprobare în şedinţă comună a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor şi a Comisiei românilor de pretutindeni din Senat.
Citiți și:
EXCLUSIV: Congresul Diasporei, iată metodologia „cine are plicul mai mare” propusă de MAE pentru alegerea congresmanilor
EXCLUSIV / Parlamentul pregăteşte o bombă pentru diaspora: ALEGERI PENTRU CONGRES
”Metodologia pentru Congres să fie supusă dezbaterii publice. Delegații să fie aleși, nu numiți”
Metodologia SECRETĂ pentru desemnarea candidaților la Congresul Diasporei, discutată la Senat