La exact şase luni de la învestirea în funcţia de ministru delegat pentru românii de peste hotare, Angel Tîlvăr a răspuns în exclusivitate pentru Gazeta Românească câtorva întrebări legate de chestiunile mai importante legate de problematica diasporei.
Reacţia faţă de afirmaţiile jignitoare ale lui Ioan Rus, organizarea Congresului Diasporei, atribuirea finanţărilor nerambursabile, precum şi propunerile legislative din ultima perioada sunt câteva dintre problemele abordate în interviu.
Domnule ministru, am asistat zilele trecute la o declarație halucinantă a unui politician de vârf din România. Ce părere aveți despre această situație?
După cum știți, imediat după acele declarații am emis un comunicat prin care am fost de acord cu demisia domnului Ioan Rus și în care spuneam că regret şi condamn orice exprimare care vine în dezacord cu respectul şi sprijinul de solidaritate de care trebuie să dăm dovadă, ca fraţi, ca români, indiferent unde ne-am afla.
Care credeţi că sunt realizările pe care le aveţi după şase luni de activitate în fruntea Departamentului pentru românii de pretutindeni?
Vreau să va spun că lucrurile trebuiesc privite în continuitatea lor. Lucruri foarte bune au fost realizate şi de către colegii mei, cei care au fost la conducerea departamentului înaintea mea dar şi a celor care prin experinţă şi entuziasmul lor au dus mai departe proiectele bune începute. Sunt, desigur, şi acţiuni noi, care, credem noi, au îmbunătăţit activitatea.
V-aş ruga să punctaţi câteva dintre ele.
Sper să reuşesc, pentru prima dată de la înfiinţarea departamentului, o a două sesiune de finanţare de proiecte nerambursabile. Mi-aş dori foarte mult ca aceia care nu au reușit să aibă acces la finanţări, să o poată face acum. E nevoie de o rectificare bugetară şi am motive să cred că acest lucru se va întâmpla, pentru că depunem mari eforturi să o obţinem.
Un alt doilea lucru pe care aş dori să îl punctez este modificarea Legii 321/2006. Asta se referă la modificarea procedurilor ce trebuiesc îndeplinite pentru obţinerea finanţărilor pentru proiectele românilor din străinătate. Din discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii mediului asociativ rezultă că procedura este greoaie şi prezintă multe puncte care pot fi ameliorate. Vom încerca să obţinem modificări printr-o ordonanţă de urgenţă, care e mult mai rapidă decât un proiect legislativ. În felul acesta, într-un timp cât mai scurt se va putea obţine o finanţare cu noi proceduri.
Un al treilea aspect care trebuie punctat este dorinţa noatră, a departamentului, de a se organiza cât mai repede şi într-un mod cât mai transparent Congresul românilor de pretutindeni.
În privinţa finanţărilor proiectelor, ce aţi dori să se schimbe?
Un element foarte important ar fi şi acela legat de posibilitatea ca mediul asociativ să se federalizeze. Am încuraja proiecte care au adunat mai multe asociaţii şi în felul acesta pot obţine sume mai mari. Dar obiectivul principal ar fi agregarea şi unificarea asociaţiilor româneşti.
Cum veţi atenua reproşurile celor care spun că a existat un număr extrem de mare de proiecte ale asociaţiilor, persoanelor fizice sau ONG-urilor din România care au obţinut finanțări?
Nu sunteţi primul care îmi spuneţi acest lucru. Legea este însă clară: atâta timp cât sunt proiecte derulate în folosul românilor, nu există bariere geografice. Noi încurajăm parteneriate între asociaţii din România şi alte ţări. Există asociaţii care au nevoie de ajutor de la posibili parteneri români. În eventualitatea unei a două sesiuni de finanţare voi fi foarte atent la aspectele relatate şi reclamate. Cred că o să avem motive să credem că nu vor mai fi reproşuri.
Aţi participat la discuţii în cadrul comisiilor pentru românii din străinătate cu privire la metodologia desemnării reprezentanţilor. Aţi venit cu propuneri noi, aţi cerut vreo modificare faţă de metodologia care a fost publicată?
Stabilirea metodologiei este elementul care blochează organizarea Congresului. Varianta venită de la Parlament poate suferi elemente de îmbunătăţiri, nu vreau să întru pe fond, să ridic elemente de reproş.
Ce pot să vă precizez este că prin acea metodologie există posibilitatea ca un număr de români care nu au cetăţenie şi care merită să fie prezenţi, să nu poată să vină. Sunt multe cazuri în special în ţările din jurul României, dar şi în ţări care au obligativitatea renunţării la cetăţenia română în momentul obţinerii celei noi.
Propunerea noastră este aceea ca, cel mai bine, comunităţile de români să-şi stabilească singure delegaţii. Ei se cunosc cel mai bine. Ceea ce vreau să precizez neapărat este că avem interesul să nu existe bănuiala că propunerile se vor intersecta cu politicul. Oricum, după stabilirea metodologiei mai sunt multe de făcut.
Mai doresc să precizez că ştiu şi voci care nu vor că acest congres sau care doresc congrese regionale.
Vă referiţi poate la parlamentarii aleşi în diaspora? Credeţi că viitorii „congresmen” le vor diminua autoritatea sau credibilitatea?
Nu, nici vorba să mă gândesc la aşa ceva. Nu mă refeream la dumnealor. Chiar şi aşa, dacă aş fi parlamentar ales în diaspora, mi-aş dori să sacrific o parte din imaginea personală, dacă credibilitatea reprezentanţilor în congres va duce la rezolvarea unor chestiuni importante pentru românii din străinătate.
Sunt mulţi reprezentanţi ai asociaţiilor care vor să ştie dacă în acest an se va mai organiza Diaspora Estival.
Nu ar avea sens să organizăm Diaspora Estival dacă se va organiza Congresul. Deşi a fost o acţiune de succes, atâta timp cât vor exista pregătirile pentru Congres, nu ne-am orienta pentru o altă întâlnire.
Totuşi, metodologia şi pregătirile pentru Congres pot prelungi data cu multe luni de acum înainte.
Aveţi dreptate. Eu însă voi fi foarte perseverent şi voi face tot posibilul să grăbesc stabilirea datei Congresului, cât mai curând. Dacă vom vedea că lucrurile nu merg în direcţia asta, vom organiza şi cea de a treia ediţie, desigur.
Au fost câteva proiecte de legi noi, discutate şi chiar aprobate în comisiile pentru românii din străinătate: centrele culturale româneşti, în orice comunitate cu peste 5000 de români şi un centru pentru învăţământul din afară ţării. Ce părere aveţi?
Proiectele trebuiesc însoţite de o fișă fiscală. Există sau nu posibilitatea financiară pentru a le susţine? Eu ţin foarte mult la aspectele legate de educaţie, chiar lucrăm în această perioada la un proiect pentru a putea organiza cursuri online, o variantă susţinută de foarte multe asociaţii din străinătate. Pentru orice demers, care poate fi rezolvat prin posibilităţile pe care în mod real le avem, susţinerea mea este deplină.
Andi Rădiu
Ministrul diasporei, Angel Tîlvăr, a ”debarcat” la Ragusa în Sicilia. ”Împreună cu autoritățile italiene vom activa un mecanism de ajutor pentru românii de aici”
Banii de la DRP vor fi obținuți mai ușor. Ministrul Tîlvar: ”Ne gândim la o variantă de modificare a legii”
Ministrul diasporei, Angel Tîlvăr, susține inițiativele pentru noul cod electoral
Ministrul Diasporei: Metodologia pentru desemnarea delegaților la Congres să fie supusă dezbaterii publice
Ministrul Diasporei salută ”gestul de onoare” a lui Ioan Rus, după declarațiile ofensatoare la adresa romanilor din străinătate
