Mircea Spiridon, de 32 de ani, originar din Bacău, a murit, după ce un bloc în renovare s-a prăbuşit peste el, la Torre di Gaffe, o localitate balneară situată între Palma di Montechiaro şi Licata (prov. Agrigento – Sicilia). Blocul s-a prăbuşit pe 20 septembrie 2006. Pentru că patronul lui a spus salvatorilor că nu se afla nimeni la muncă, pompierii nu l-au căutat imediat. Doar după ce soţia sa a denunţat dispariţia, au început operaţiunile de salvare. Mircea Spiridon a fost găsit încă viu, după două zile de agonie. Medicii au fost nevoiţi să-i amputeze picioarele, dar românul a murit în spital, la o oră după ce a fost salvat. După 6 ani de la tragedie, Tribunalul din Agrigento a emis prima sentinţă în acest caz: 4 ani închisoare pentru patronul românului.
"Nimeni nu-mi va putea aduce soţul înapoi"
Vineri, 17 februarie, Tribunalul din Agrigento a emis sentinţa în primă instanţă pentru moartea lui Mircea Spiridon. Judecătorul l-a condamnat la 4 ani şi 2 luni de închisoare pe întreprinzătorul Antonio Di Vincenzo şi la 1 an (cu suspendare) pe directorul de lucrări ing. Vincenzo Marchese Ragona pentru omor şi dezastru din culpă. Daniela Păduraru, soţia victimei (foto 2): "Ceream dreptate, în parte s-a făcut, dar nimeni nu-mi va putea aduce vrodată soţul înapoi.
Drama a început pe 20 septembrie 2006, când blocul s-a prăbuşit. "În acest moment nu avem ştiri despre persoane aflate sub dărâmături, dar nu suntem încă siguri", a spus imediat un purtător de cuvânt al pompierilor de la unitatea din Licata.
La locul accidentului s-a prezentat imediat şi antreprenorul responsabil cu lucrările, care i-a asigurat pe pompieri că la momentul prăbuşirii nu erau muncitori în bloc. Dar la poliţie s-a prezentat soţia lui Mircea Spiridon, Daniela, care a denunţat dispariţia soţului. Ea a spus că soţul ei se afla la muncă în blocul prăbuşit şi i-a împins pe pompieri să continue căutările La locul accidentului a lucrat o echipă de circa cincizeci de oameni de la pompieri, protecţie civilă şi forţele de ordine.
La două zile după prăbuşire, Mircea Spiridon a fost găsit în viaţă, localizat cu ajutorul câinilor dresaţi special pentru găsirea supravieţuitorilor în catastrofe. După două zile, abia pe 22 septembrie, Mircea Spiridon a fost găsit. "Din păcate, românul avea un picior prins între partea metalică a unei grinzi şi resturile unei maşini vechi care era parcată în garajul de la subsol", a spus vice-comandantul pompierilor din Agrigento, Andrea Abruzzo.
Echipele de prim ajutor au fost nevoite să sape un puţ lung pentru a putea ajunge la el, fiind atenţi ca alte materiale să nu mai cadă peste el. Munca a fost şi mai dificilă din cauza dărâmăturilor compacte, datorate, "materialului de proastă calitate utilizat pentru construirea clădirii". Când l-au găsit, Mircea era în stare de şoc, dar conştient: "Nu am dureri deosebite, dar mi-e foarte sete, vrau numai un pic de apă", au fost primele cuvinte spuse pompierilor. "Unde este soţia mea Daniela? Spuneţi-i că sunt bine".
Mircea a fost vizitat şi de un medic, care a reuşit să-l palpeze. În fine, după 10 ore de muncă, salvatorii l-au scos viu, dar pentru a efectua operaţiunea, medicii au fost obligaţi să-i amputeze ambele picioare. "După 54 de ore sub dărâmături, din păcate se cangrenaseră. Nu exista altă soluţie", a explicat Andrea Abruzzo. Românul a murit la o oră după la spitalul din Caltanissetta.
Foto: Mircea Spiridon extras de sub dărâmături, după 52 de ore de agonie
Mircea era clandestin şi muncea la negru. Lua 25 de euro pe zi. Potrivit soţiei lui, "Mircea lucra fără întrerupere. O zi pe câmp. O zi pe şantierele de construcţii. Mereu munci foarte obositoare. Mereu aceeaşi plată. Douăzeci şi cinci de euro".
Mircea Spiridon, tată a trei copii, locuia la Palma di Montechiaro împreună cu soţia, mama şi un frate. Omor din culpă Imediat, parchetul din Agrigento a deschis o anchetă pentru dezastru din culpă şi omor din culpă. Primul cercetat, Antonio di Vicenzo, titularul firmei "Di Vicenzo", din Palma di Montechiaro, care efectua lucrările de renovare, pentru că s-au descoperit carenţe în măsurile de siguranţă de pe şantier. Di Vincenzo afirmase că la momentul prăbuşirii nu erau muncitori. "Nu este adevărat că nu am avertizat pompierii, doar că eu nu ştiam că el era acolo. I-am făcut un angajament de muncă pentru o zi şi trebuia să lucreze pe un alt şantier. Era aici numai ca să ia nişte obiecte dintr-un garaj, dar eu nu ştiam", a susţinut Di Vicenzo.
Sindicatele au vorbit despre un comportament criminal. "Nimeni nu semnalase că acel clandestin era sub dărâmături, pentru că nu trebuia să se afle despre traficul de români din această parte a Siciliei, controlată de mafioţi", a denunţat Piero Mangione, secretarul de la Cgil din Agrigento. Dură şi acuzaţia organizaţiei lui Italo Tripi, secretar Cgil Sicilia: "Suntem în faţa unui comportament criminal evident al titularului firmei de construcţii şi a gravelor întârzieri în acordarea primului ajutor". De subliniat că firma care se ocupa de restructurarea imobilului avea angajată oficial o singură persoană, iar pe 18 septembrie primise concesiunea de restaurare de la primărie. "Este de neînchipuit că o singură persoană putea restructura un imobil cu 17 apartamente".
Au fost nevoie de aproape 6 ani pentru prima sentinţă. Procurorii ceruseră condamnarea la 6 ani pentru Di Vincenzo şi la doi ani pentru Ragona. Judecătorii din Agrigento au stabilit pedepse mai mici. Infracţiunile de care era acuzat Antonio Di Vincenzo erau de favorizare a imigraţiei clandestine, omor din culpă, prăbuşire din culpă, ameninţări şi fals. Infracţiunea de ameninţare era referitoare la ceea ce Di Vincenzo i-ar fi spus soţiei lui Spiridon, somând-o să nu spună că soţul era în bloc înainte de prăbuşire.
Femeia nu a stat pe gânduri şi a denunţat totul la forţele de ordine. Di Vincenzo a mai fost condamnat, cu câteva luni în urmă, cu sentinţă definitivă, la 2 ani şi 9 luni de închisoare, la încheierea unui procesului pentru cămătărie, numit "Easy Money". Directorul de lucrări, Vincenzo Marchese Ragona a fost condamnat la un an de închisoare, cu suspendarea pedepsei, pentru acuzaţiile de prăbuşire din culpă şi omor din culpă, fiindcă "nu a supravegheat mai bine executarea lucrărilor astfel încât să fie adoptate toate precauţiile adecvate pentru asigurarea stabilităţii blocului".
După prăbuşirea imobilului, Daniela Păduraru, soţia lui Mircea Spiridon, a rămas tot timpul în mijlocul dărâmăturilor, purtând o cască a pompierilor, convinsă că în cele din urmă soţul ei va fi găsit în viaţă. Aşa a fost, însă bucuria a lăsat imediat loc disperării. Mai întâi decizia cea mai dureroasă, nu exista altă alegere: pentru a-l elibera, medicii au trebuit să-i amputeze ambele picioare. Odată scos, în ciuda cursei la spital cu un elicopter al 118, imediat ce a fost internat la spitalul Sant'Elia din Caltanissetta tânărul român a murit. Văduva a acordat un interviu cotidianului La Sicilia în care spune: "Ceream dreptate, şi în parte a sosit, însă nimeni nu-mi va putea aduce vreodată soţul înapoi ".
Iată un documentar care prezintă cazul lui Mircea Spiridon:
În mai 2007, Daniela Păduraru şi Dorina Spiridon, mama lui Mircea, au primit cetăţenia onorifică a localităţii Palma di Montechiaro. Daniela locuieşte acum la Canicattì. Acea tragedie i-a marcat în mod profund viaţa. În ultimii ani, femeia a fost ajutată de Cgil. Astăzi Daniela lucrează ca femeie de servici, ocupându-se şi de siguranţa la locurile de muncă. De câteva luni, face parte din comitetul director al Camerei de Muncă de la Cgil. "Amintirea soţului meu este mereu actuală, la fel cum nu voi uita niciodată acele momente teribile. Cine a greşit trebuie să plătească. Soţul meu era un om bun, un muncitor. Soţul meu, când a sosit la Palma, în primele luni a lucrat pe câmp la pepeni galbeni, struguri şi măsline. Apoi după câteva luni am sosit eu. Reuşeam să punem deoparte 200 de euro pe care îi trimiteam lunar în România copiilor noştri şi soacrei mele pentru chirie şi mâncare. Visul unui viitor mai bun s-a încheiat la Torre di Gaffe".
"Important este că a sosit condamnarea, chiar dacă aşteptăm să citim motivarea sentinţei – a declarat Mariella Lo Bello, secretar provincial al Cgil -, în sfârşitul teribil al lui Mircea Spiridon a existat premeditare, fiindcă întreprinzătorul a negat până în ultima clipă existenţa muncitorului sub dărâmături. Un întreprinzător riscă investind bani, pentru lucrător, însă, riscul este să-şi piardă viaţa dacă nu sunt asigurate toate măsurile de siguranţă necesare şi obligatorii".
