Trei regiuni din Italia sunt considerate egale cu zonele sărace din sud-estul României. Campania, Calabria și Sicilia se numără printre primele zece regiuni din Europa cu cea mai mare proporție de locuitori expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, conform informațiilor furnizate de Avvenire. Potrivit celor mai recente date publicate de biroul de statistică al Uniunii Europene pentru anul 2022, regiunea Campania a înregistrat a doua cea mai mare cifră din Europa, după Sud-Estul României (46,2%), în ciuda mediei europene de 21,6%.
>>> Româncele salvează demografia Italiei: au născut peste 11.000 de copii anul trecut
Trei regiuni din Italia sunt considerate egale cu zonele sărace din sud-estul României
Calabria, pe de altă parte, se află pe locul patru, precedată doar de o altă zonă periferică a României, cu o rată de 42,8%, urmată îndeaproape de Sicilia, care înregistrează o proporție de 41,4% a populației expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. În aceleași trei regiuni din sudul Italiei, mai puțin de jumătate din populație are un loc de muncă stabil: în Sicilia doar 46,2%, în Calabria 47%, și în Campania 47,3%.
În general, ratele de ocupare a forței de muncă în toate regiunile sudice ale Italiei sunt la nivelul minim al Uniunii Europene (adică mai mici de 63,3%): Puglia are 53,4%, Basilicata 57,3%, Sardinia 58,6%, Molise 58,8%, și Abruzzo 62,8%.
>>> Din decembrie, pașapoartele și cărțile de identitate italiene vor fi ridicate de la oficiile poștale
Dar cum funcționează noul indicator Eurostat privind riscul de sărăcie și excluziune socială?
Acest indicator ia în considerare trei factori: intensitatea scăzută a muncii și lipsurile materiale și sociale grave. Potrivit acestei măsurători, 95,4 milioane de europeni, ceea ce reprezintă peste o cincime din populație, se confruntă cu serioase dificultăți economice, dintre care 14,3 milioane se află în Italia.
Astfel, sărăcia este exprimată ca procent din venitul mediu al fiecărei țări și se aplică pentru fiecare gospodărie, ținând cont, desigur, de dimensiunea acesteia. De exemplu, în 2022, pragul de sărăcie pentru o persoană singură în Italia a fost stabilit la 930 de euro pe lună. 37% dintre locuitorii regiunii Campania se află sub acest prag.
„Intensitatea scăzută a muncii” se referă la familiile în care persoanele apte de muncă (între 18 și 64 de ani, cu excepția studenților și a celor care sunt deja pensionari) au lucrat mai puțin de 20% din lunile teoretic posibile. De exemplu, dacă un cuplu în vârstă de treizeci de ani are 24 de luni de muncă disponibile într-un an și lucrează mai puțin de 20% din acea perioadă (adică mai puțin de 5 luni), se încadrează în categoria de risc. 22% dintre locuitorii regiunii Campania se află în această situație, ceea ce reprezintă cea mai proastă cifră la nivel național, față de media italiană de 10%.
Inegalitățile regionale
La nivel național, Italia nu se prezintă mult mai rău decât media Uniunii Europene, având un risc de sărăcie de 24,4% față de media europeană de 21,6%. Cu toate acestea, inegalitățile regionale fac diferența. Pe de o parte, în Italia există trei regiuni printre cele 12 cele mai bune: Valle d’Aosta cu un procent de sărăcie de 8,6%, Emilia Romagna cu 9,6% și Umbria cu o valoare în jur de 11%. Pe de altă parte, în partea inferioară a clasamentului, găsim trei regiuni printre cele mai proaste zece, acestea fiind, așa cum s-a menționat, Campania, Calabria și Sicilia, cu valori de peste 40%.
În afara sudului Italiei, cele mai sărace zone ale Europei se găsesc în regiunile periferice ale României și Bulgariei, în timp ce în cele mai sărace regiuni din Grecia sau Spania, calitatea vieții este mai bună decât în sudul Italiei. De exemplu, Attica, în Grecia, are o situație socială mai bună decât regiunea Lazio din Italia, cu un decalaj de 5%.
