În strategia statului pentru ocuparea forţei de muncă în următorii şapte ani, autorităţile îi îndeamnă pe tinerii şomeri să plece să lucreze în statele Uniunii Europene – unde şomajul în rândul acestei categorii de vârstă este încă şi mai ridicat decât în România – sau să devină antreprenori.
Statul nu mai promite că va crea oportunităţi pentru generarea de locuri de muncă, ci îşi asumă clar şi răspicat că tot ce e dispus să facă pentru reducerea şomajului ridicat în rândul tinerilor în următorii şapte ani este să îi consilieze şi să îi antreneze încă din facultate ca să fie mai competitivi pe piaţa muncii. Statul le propune tinerilor antreprenoriatul sau munca în UE ca soluţii de intrare pe piaţa muncii, în următorii şapte ani, relatează economica.net.
Ministerul Muncii a lansat recent în dezbatere publică strategia naţională pentru ocuparea forţei de muncă pentru următorii şapte ani.
Un capitol important al acestei strategii se referă la planul prin care statul vrea să diminueze şomajul ridicat în rândul tinerilor (în vârstă de 16-24 de ani), în orizontul 2013-2020.
22.7% dintre tinerii din România nu aveau un loc de muncă în 2012, potrivit măsurătorilor Eurostat, uşor sub media europeană de 23%.
Dezinteresul autorităţilor
Numărul locurilor de muncă create în mod direct prin intervenţie publică pe piaţa muncii a scăzut din 2007 încoace, din ce în ce mai mult. Dacă în 2007 România a avut peste 21.000 de joburi create direct prin intervenţia autorităţilor pe piaţa muncii, în 2009 a avut în jur de 7.700 de locuri de muncă, în 2010, în jur de 7.400, pentru ca în 2011 să aibă aproape 5.800 de joburi create direct, prin intervenţie publică pe piaţa muncii, potrivit INS. În esenţă, planul naţional prin care Guvernul vrea să reducă şomajul în rândul tinerilor în următorii şapte ani urmăreşte câteva direcţii: consilierea şi orientarea profesională a tinerilor şomeri, promovarea stagiului de practică pentru licenţiaţi şi a uceniciei la locul de muncă pentru absolvenţii de studii medii, încurajarea tinerilor să devină antreprenori, susţinerea start-up-urile inovative, atragerea tinerilor cercetători în centre de excelenţă de cercetare- dezvolate-inovare, şi nu în ultimul rând – încurajarea tinerilor şomeri să plece la muncă în UE.
Mai relevant este faptul că planul naţional de scădere a şomajului tinerilor a fost iniţial gândit în jurul obiectivului de creare de locuri de muncă.
Obiectiv abandonat în varianta finală a planului care va fi implementată. Planul Guvernului de a găsi tinerilor un loc de muncă la absolvirea şcolii nu e o iniţiativă originală. Acesta e rezultatul angajamentului statelor UE la reuniunea Consiliului European informal din 30 ianuarie 2012.
În cadrul acestei reuniuni, statele membre şi-au asumat că vor pregăti planuri naţionale pentru ocuparea forţei de muncă, cu accent pe combaterea şomajului ridicat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16-24 de ani.
