Din nou presa italiană scrie despre situația groaznică în care trăiesc și muncesc zilierii din sudul Italiei. Foarte mulți sunt români, scrie cotidianul „La Stampa”, care a stat de vorbă cu preotul Beniamino Sacco, un preot mereu în prima linie contra exploatării la ragusa, în Sicilia.
Să înțelegi ce se întâmplă în ferme este dificil: poliția face verificări la fața locului în rețeaua gigantică de câmpuri și ferme, dar este dificil să combată plaga sclaviei.
Don Beniamino Sacco, 74 de ani, este cunoscut pentru denunțurile sale despte situația din serele din Ragusa. A primit și amenințări. «Ei spun că exagerez. Că arunc cu noroi în renumele orașului. Ei spun că trebuie să mă opresc, mai presus de toate. Au venit să-mi spună personal: „Las-o baltă, Don Sacco.”.»
Don Beniamino Sacco a fost primul care a spus că în serele din provincia Ragusa există sclavi și sclavi. Lucrătorii exploatați și sechestrați. Ținuți rupți de lume. La dispoziția patronilor pentru mai puțin de 3 euro pe oră.
El este cel care a denunțat situația miilor de românce violate de patroni la Ragusa. „Șapte femei din România au venit să ceară ajutor. Cinci dintre ele au avortat după violuri. Și ce ar fi trebuit să fac?»
În 2017, 1035 de copii s-au născut în Vittoria. Numărul de întreruperi voluntare ale sarcinii este stabil timp de trei ani. „Oscilează între 180 și 200 pe an“, spune dr. Giovanni Busacca, șeful secției de ginecologie la spitalul Guzzardi. „Cifrele sunt ridicate. Sunt aproape toate femei din Europa de Est. Dar nu avem probe de violuri”.
În acest moment, totuși, patru femei, patru ziliere, sunt protejate într-o comunitate secretă. „Cea mai gravă problemă este că abandonăm de multe ori pe cei care au avut curajul să denunțe”, spune Don Sacco.
„Multe fete care au denunțat și s-au expus, au fost nevoite să fugă în altă parte. În România au copii de crescut. Pentru ele, 500 de euro pe lună sunt vitali. De multe ori suferă șantajul în tăcere. Este o violență ascunsă, care este convenabilă pentru mulți. Există zone agricole izolate complet. Sunt câmpuri secrete. Unde unii întreprinzători – și subliniez unii, nu toți – cred că pot cumpăra orice cu puțini bani „.
„Cele mai recente știri, din păcate, confirmă temerile mele”, spune Don Sacco.
Există 28 de mii de lucrători sezonieri înregistrați în registrul INPS din provincia Ragusa, 10 mii în Vittoria. Lucrează în sere de roșii, ardei și castraveți. Străinii sunt aproape jumătate, în special români și tunisieni. Numai 15% dintre muncitori sunt înscriși la sindicate.
Cea mai recentă știre spune că doi muncitori de pe câmp s-au dus să-i ceară ajutorul șefului poliției din Ragusa, Antonino Ciavola. Un prieten al lor fusese răpit într-o seră din apropiere de Scoglitti, spre mare. Agenții l-au găsit într-un beci, ascuns sub pături, în agonie. Cu o noapte înainte fusese frig. Împreună cu alți doi muncitori, s-a dus să ia o butelie de gaz din magazia de unelte. Lucrătorii voiau să se încălzească. Proprietarul i-a surprins și i-a urmărit cu pușca. A tras. I-a prins și i-a bătut. Și el, cel care luase butelia, a fost legat de mâini și picioare și a fost atârnat de o grindă, și lovit cu coada de la un hârleț. Trebuia să fie o pedeapsă exemplară.
Poliția a cerut arestarea pentru Rosario Dezio, de 41 de ani, proprietarul fermei. Și aici sunt surprizele au început, deoarece Dezio Rosario este un consilier municipal ales într-o listă legată de Partidul Democrat, un membru al secretariatului aceluiași partid și fiul consilierului municipal Angelo Dezio. Acum este arestat în arest la domiciliu, acuzat și de sechestru de persoană.
Să înțelegi ce se întâmplă în interiorul fermelor este dificil. Foliile de plastic ale serelor reflectă soarele ca niște oglinzi, pe kilometri, cât vezi cu ochii. Poliția face verificări surprinză în grila gigantică de terenuri și ferme. Există voluntari din Caritas și din asociația Proxima.
Poveștile lucrătorilor seamănă toate.
Larisa: „Eu dorm într-o barcă în fermă. Lucrez aici de doi ani. Ei mă plătesc în numerar. Câștigă 20 sau 25 de euro pe zi, aproape 600 de euro pe lună ».
Bakari: „Am aterizat în iulie pe o barcă din stânga Libiei. Caporalul mă ia la ora 5 dimineața din fața comunității Bonincontro din Vittoria. Nu sunt mulțumit de plata. În sere, mori de căldură. Nu știu ce sunt sărbătorile.”
Ana: „Nu cunosc contractul național. Nu-mi cunosc drepturile. E rău aici. Ne facem nevoile în câmp. Suntem la 20 km de sat. Dar cu această viață tristă, câștig mai mult decât am putut câștiga în România „.
Giuseppe Scifo, secretarul provincial al CGIL, cunoaște aceste povestiri. El merge, de asemenea, pe câmpuri în fiecare săptămână pentru a încerca să-i ajute pe muncitori. „Găsim copii care nu merg la școală, condiții sanitare îngrozitoare, umanitate izolată și în întuneric. Cel mai deranjant fapt este faptul că starea de mizerie are loc într-un context de muncă. Sunt ferme mari. Dar e un loc de muncă care înrobește “.
Cu câteva zile în urmă s-a dat sentința într-un denunț de viol făcut de o zilieră din România. Lucrătoarea a explicat că a fost forțată să meargă să avorteze la Bacău, în România. Au fost ani de violență: „Noaptea, patronul apărea în camera mea. Nu puteam să țip sau să cer ajutorul, mi-a spus că mă va ucide și mă va arunca în mare… » Această mărturie a confirmat-o un alt muncitor și, de asemenea, preotul paroh ortodox Neculai Chilcus, cu care femeia a vorbit.
Procurorul a cerut șapte ani de închisoare. Dar fermierul a fost achitat. „Este o sentință care ne duce înapoi treizeci de ani”, spune avocatul Simona Cultrera. „Vom face apel. Femeia a trebuit să schimbe orașul. Vreau să spun că unele infracțiuni au căzut în prescripție. Și e ciudat să auzi un medic local care să depună mărturie în instanță în favoarea fermierului, argumentând că nu putea face aceste lucruri pentru că lua un medicament împotriva depresiei. Un medicament care doar în 10% din cazuri dă impotență.”