Show Valeriu Zgonea la întâlnirea cu românii din Roma: „Avem printre cele mai mici taxe consulare din Europa”

Preşedintele Camerei deputaţilor, Valeriu Zgonea, a făcut o vizită în Italia în perioada 13-15 martie, pentru a participa la o conferinţă europeană şi pentru a se întâlni cu Laura Boldrini şi Pietro Grasso. Cu ocazia vizitei sale la Roma, preşedintele Camerei Deputaţilor a vrut să se întâlnească cu reprezentanţii comunitaţii româneşti la Accademia di Romania.

Întâlnirea de vineri, 14 martie, a început la 18.30 şi a durat peste 4 ore, încheindu-se prin abandon: „comunitatea”, formată din circa 30 de persoane, s-a dat bătută în faţa energiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, care de la jumătatea întâlnirii a stat în picioare, vorbind şi gesticulând ca un adevărat actor.

Boldrini, la întâlnirea cu Zgonea, a condamnat „accentele xenofobe” ale presei contra românilor din Italia

De la început a precizat că este oltean şi, ca politician cu mare experienţă, a luat sala sub control, folosind un limbaj colocvial, ca între prieteni. A arătat că ştie cum să implice publicul în discuţii şi că ştie să controleze recalcitranţii.

Îmbrăcat în blugi şi adidaşi, cu cămaşă fără cravată, sacou casual, butonând la telefon în scurtele pauze în care nu vorbea, şi mai ales, după modelul Renzi la discursul de la Senat la votul de încredere, a vorbit relaxat, de multe ori cu mâna în buzunar…

Care sunt mesajele domnului Zgonea? Taxele consulare sunt deja mici, deci nu se pot micşora, corpurile abandonate nu se pot repatria, statul nu are bani, votul prin corespondenţă nu se poate aplica, nici din 2016. Un NU de la cap la coadă.

Taxele „mici”

În deschiderea întâlnirii, de la Milano a intrat în direct, pe skype, ambasadoarea României, aflată la o întâlnire cu comunitatea la consulatul general de la Milano. Ideea s-ar putea aplica mai des: „Ar fi bine să fie legături mai dese cu cei de acasă. Poate facem o legătură cu ministrul Corlăţean pe skype!”, a spus Valeriu Zgonea.

Încă de la început Valeriu Zgonea a prevenit orice atac cu privire la taxe şi repatrierea corpurilor, deschizând el subiectul: „Ştiu ce vreţi să mă întrebaţi, de taxe şi de repatrierea corpurilor. Suntem printre ţările cu cele mai mici taxe consulare din Europa”, a spus Zgonea, precizând că o parte din angajaţii consulatelor sunt plătiţi din aceste taxe.

„Am vrut să le reducem, dar când am văzut situaţia finaciară a consulatelor, am renunţat. Mulţi cer fonduri pentru repatriere, când va fi statul bogat, se vor face şi repatrieri. Nu sunt fonduri nici în cazurile grave de trafic de persoane pentru repatrieri. Uneori plătesc procurorii din buzunarul propriu pentru a proteja identitatea persoanelor.”

Gabriel Pîrjolea, consilier local la Riano, a fost singurul care a îndrăznit o părere: „Ne-am uitat la site-urile altor consulate. De exemplu la Polonia, costul unui certificat de naştere este zero. Noi avem costuri foarte mari.”

Parcă nu l-a auzit nimeni în sală!

Zgonea a spus că nu numai că taxele noastre consulare sunt „printre cele mai mici din Europa, raportat la celelalte state”, dar „sunt foarte mici raportat la nivelul de muncă”, şi de fapt „au fost îngheţate, pentru că nu au fost crescute”!

La asemenea veşti, cine se mai hazardează să ceară scăderea acestor taxe? Încă puţin şi celor prezenţi li s-ar fi cerut bani: „Trebuie să vă gândiţi că statul nu câştigă din aceste taxe, ci îşi întreţine partea consulară. Iar dacă trecem la Schengen, trebuie investiţii pentru a adapta sediile. Avem 60% din ambasade care necesită reparaţii capitale, dar nu ne permitem. În acelaşi timp din comunităţi există cereri pentru cumpărarea de biserici. Încercăm să-i ajutăm pe toţi. Statul nu este rău, dar face ce poate.”

Vot prin corespondenţă, nu în timpul vieţii noastre

Iniţiativa privind votul prin corespondenţă a fost un alt subiect „fierbinte”. Nu se poate aplica, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor.

„Votul prin corespondenţă se poate aplica dacă respectăm legislaţia electorală europeană. Adică dacă facem registrul electorilor din străinătate, cu minim 6 luni înainte de alegeri. Aşa cum face Italia. Votul prin corespondenţă începe cu 6 luni înainte şi se încheie cu 45 de zile înainte de alegeri.

Ca să putem face asta pentru alegerile prezidenţiale din acest an, ar trebui să avem registrul electoral, iar dumneavoastră ar trebui să vă înscrieţi în acest registru. Şi cei care se înscriu să primească, după ce dau toate datele , plicul de la ambasadă, pe care apoi ambasada îl trimite către BEC.

Pentru a se adopta votul prin corespondenţă, ar trebui să existe voinţă politică. Pentru 2016, mi-e greu să cred că se va aplica. Dar nu este imposibil…”

Despre votul electronic, Zgonea afirmă că acolo unde a fost introdus, în Marea Britanie şi anumite state din SUA, rezultatele au fost nesatisfăcătoare, pe lângă costurile foarte mari pentru reţele sigure.

„Votul electronic poate fi violat, mesajul poate fi virusat. La votul prin corespondenţă sunt mai multe tentaţii de infracţiuni.”

Dacă vot prin corespondenţă nu se poate, atunci poate mai multe secţii de vot? Nu. „Locaţiile secţiilor de vot, tehnic vorbind, vor fi stabilite de Ambasadă. Dar nu putem organiza secţii de vot peste tot. Statul român nu are resurse financiare pentru a organiza secţii de vot peste tot. E departe secţia? Odată la patru ani aveţi această obligaţie, de a veni la vot.”

Şi apoi de ce e nevoie de atâtea secţii la europarlamentarele din 25 mai?, a întrebat Zgonea retoric. „Dacă ar fi pentru alegerile prezidenţiale, aş mai înţelege, dar e vorba de europarlamentare. Cam 9 din 10 români din ţară nu înţeleg ce fac europarlamentarii. Lumea nu vine la vot. Nici mexicanii nu fac secţii de vot în SUA pentru mexicani. Noi am cheltuit peste 2 milioane de euro în 2012 pentru 150.000 de voturi. Nu contează că 90% au votat cu Băsescu. Dar nu ne permitem mai multe secţii de vot!”

Sorin Cehan