Pe data de 5 mai a fost anunţată convocarea primei reuniuni a Congresului Românilor de Pretutindeni, care se organizează sub egida Parlamentului României, în perioada 24 -25 iunie 2016. Principala condiție de participare este prezentarea unei liste de minimum 250 de susţinători unici din statul de reşedinţă, care fac parte din categoria românilor de pretutindeni*, în sensul prevăzut de Legea nr. 299/2007, republicată , conform prevederilor art.5 alin.(3) din Metodologie. Data limită de trimitere a tabelelor cu semnături este 29 mai, ora 24.
Iată câțiva dintre românii care și-au anunțat deja participarea, din cinci țări diferite: Austria, Marea Britanie, Grecia, Italia și Belgia.
AUSTRIA
Laura Hant, președintele Asociației ”Mihai Eminescu” din Viena a început de sâmbătă, 7 mai, campania de strângere de semnături pentru Congresul Românilor de Pretutindeni. După nici șase zile a reușit să trimită pe adresa de e-mail un număr de peste 600 de semnături ale oamenilor care și-au exprimat dorința de a o susține. A fost primul cetățean român din afara țării care a trimis semnături pentru a participa la Congres.
Refuzând să facă jocurile politice impuse de comisiile din Parlament, având susținerea celor peste 600 de români care i-au oferit semnătura, Laura Hant a dorit să dovedească atât faptul că 500 de semnături nu sunt exagerat de multe, așa cum alte asociații din Europa și nu numai li ”s-au plâns” parlamentarilor din diaspora, ci și că în momente de cumpănă, românii se știu mobiliza și pot fi uniți ,ceea ce e cu atât mai important, scria Jurnalul Românesc din Austria.
Referitor la Congresul Diasporei, într-un interviu acordat publicației noastre, Laura Hant declara: ”Congresul ar putea să fie punctul de plecare, cadrul potrivit, pentru reglementarea problemelor cu care se confruntă cele două mari categorii de români de pretutindeni, respectiv imigranţii români în diferite ţări de adopţie şi românii care s-au născut şi trăiesc în teritorii foste româneşti sau inclusiv româneşti, aflate astăzi în componenţa altor state.
Atât aleşii care vor participa la congres cât şi cei care vor fi aleşi în consiliu nu trebuie să devină privilegiaţi. Eu consider că aleşii nu trebuie instalaţi în funcţii la Bucureşti, ci important este să rămână aici, în mijlocul diasporei pe care vor să o reprezinte, să-i cunoască problemele, durerile şi bucuriile de zi cu zi. Trebuie deschis un nou tip de dialog care să asigure o comunicare sinceră şi în timp real.
Rezolvarea problemelor românilor trebuie gândite global şi în ambele sensuri, reciproc avantajos. Trebuie să milităm pentru o Românie a tuturor românilor, a celor de acasă dar şi a celor de afară, pentru o ţară mai bună pentru toţi cetăţeni săi, indiferent de vârstă, pregătire, interese sau realizări personale.”
MAREA BRITANIE
Larisa Aramă, director de marketing la Ziarul Românesc, dorește să reprezinte românii din Marea Britanie la Congresul Diasporei de la București. Larisa este în Regatul Unit din 4 august 2007 și lucrează la Ziarul Românesc din februarie 2009. Slujba a făcut-o să intre în contact, de-a lungul timpului, cu români din Marea Britanie, din diverse categorii sociale și, implicit, le-a cunoscut problemele, împlinirile și doleanțele.
Larisa Aramă spune că vrea să meargă pentru a protesta împotriva acordării fondurilor DRP: „nu doar asupra transparenței acordării lor, dar și asupra verificării utilității proiectelor aprobate în anii trecuți. S-a interesat cineva câte dintre proiecte au fost viabile, câte proiecte au fost utile pentru comunitățile de români din afara granițelor? Cum se poate ca anual să se depună chiar și 10 proiecte la DRP din partea românilor din UK si, în ultimii patru ani, să se aprobe doar două, aceleași două proiecte: festival de film și ghid românesc? Poate explica cineva? Există argumente sau acceptăm în continuare răspunsul sec „ei avut pila mai mare, sunt în partidul care trebuie…”.
„Am primit de la diverse grupuri/persoane simple, doleanțele pe care le voi prezenta și pentru care voi milita, deoarece cred în ele și mi se par rezonabile: transparență, modificarea legii 299/2007 cu privirea la sprijinul acordat românilor de pretutindeni, crearea unui fond de urgență, fluidizarea și modernizarea activității consulatului (într-o eră a „online-ului” trebuie să mergi cu teancul de hârțoage la poarta consulatului… chiar se poate și mai simplu!) etc”, a conchis Larisa Aramă pentru Ziarul Românesc din Anglia.
GRECIA
Nina Ghiţă este avocat, a fost preşedinta Comunităţii române „Sfântul Ştefan cel Mare” din Atena – Grecia. Foarte cunoscută în mediul asociaționistic românesc din afara țării, fiind prezentă permanent la întâlnirile diasporei, a acceptat să participe la Congresul Diasporei, chiar dacă în ultima perioadă a contestat mereu organizarea proastă și lacunele din metodologia propusă pentru alegerea ”congresmanilor”.
Principalele criterii de selecționare ar fi trebuit să fie în opinia sa, în primul rând votul, nu tabele de susținători, apoi activitatea asociaționistică din țările unde locuiesc și studii superioare.
”Da, am strâns minimul de semnături, dacă tot a fost condiție esențială a participării la Congres. Scopul participării mele a fost determinat de numărul însemnat de români, rezidenți în Grecia, si nevoia acestora de a fi reprezentați de o persoană care împărtășește, zilnic, aceleasi probleme comune. As spune că, se impune, participarea unui reprezentant desprins dintre acestia si care a parcurs toate fazele „străinătății”, ne-a declarat ea.
Într-un interviu acordat publicației noastre în 2014, pe vremea când era președinta Comunității ”Ștefan cel mare” din Atena, Nina Ghiță ne-a declarat: ”Ideea organizării unui Congres al românilor de pretutindeni este vehiculată de foarte multă vreme şi consider că s-a născut dintr-o necesitate: existenţa unui număr foarte mare de români în afara graniţelor României. Din punctul meu de vedere, ca român stabilit în afara ţării, ca avocat român care îşi exercită profesia în spaţial european şi preşedinte al celei mai mari Comunităţi de români din Grecia, se impune organizarea.
Obiectivele unui astfel de Congres ar trebui să fie concrete, clare, subiective şi abordate dintr-un punct de vedere care să cuprindă necesităţile actuale ale entităţii româneşti aflată în străinătate. Aş propune, ca punct de plecare, un recensământ uman al nostru. Stimularea, prin diferite acţiuni, a declarării prezenţei noastre în statul în care ne-am stabilit, la ambasade, respectiv consulate. Aş începe cu un recensământ uman, dar aş încerca în primul rând o selectare a problemelor pe care le întâmpină românii de pretutindeni, în funcţie de zona, statul unde s-au stabilit, natura acestora şi implementarea unor programe de soluţionare cu ajutorul românilor reprezentativi din zona/ţara respectivă.
ITALIA
Claudia Zlatov, 35 de ani, originară din Medgidia, locuiește de ani buni la Villafranca di Verona. Este foarte cunoscută și apreciată în comunitatea din zona Veronei și datorită faptului că organizează an de an ”Festivalul iei românești la Verona”.
”Am strâns foarte repede mai bine de 300 de semnături. Nu a fost greu, pentru că oamenii de aici mă cunosc, am fost mereu la dispoziția tuturor, am ajutat atât cât am putut. Le mulțumesc tuturor pe această cale, nu doar pentru gestul de a semna pentru mine, ci și penrtru faptul că toate evenimentele pe care le-am organizat până acum, nu ar fi fost posibile fără ajutorul lor. O comunitate unită are mereu rezultate foarte bune și din punctul ăsta de vedere cred că putem fi un exemplu. Sper ca la Congres să am posibilitatea de a aduce în discuție problemele lor.”<è> În urmă cu doi ani, publicația noastră a scris despre un gest deosebit al Claudiei, atunci când a ajutat o femeie aflată în dificultate, batjocoruită de angajatorii italieni, victimă a mafiei locurilor de muncă din Italia.
”Am avut norocul să fiu ajutată de o româncă cu suflet, Claudia Zlatov, care a luat legătura cu mine, m-a luat la ea acasă şi acum am şi un loc de muncă. Nu pot decât să-i mulţumesc şi să fiu recunoscătoare pentru totdeauna. Noroc că sunt oameni cinstiţi şi cu suflet.”, ne declara femeia. Claudia Zlatov, care cu mare greutate a acceptat atunci să-i fie publicat numele, ne-a declarat că e mulţumită pentru faptul că a putut ajuta o persoană aflată în dificultate. „Am luat-o acasă, era înspăimântată, disperată. Acesta e doar un caz, dar în Italia sunt foarte multe. Am rugat-o pe Ionelia să îi denunţe pe cei doi, dar mi-a spus că îi este frică.”
La adunarea semnăturilor, Claudia Zlatov a întâmpinat unele probleme. ”E greu să obții semnături de la oameni care nu te cunosc. Principala problemă care mi s-a pus a fost legată de destinația datelor personale. Unui necunoscut nu poți să îi dai datele legate de documente și rezidență.”
BELGIA
Chihaia Dumitru, 31 de ani, este de profesie inginer agronom, ”de 6 ani pe meleagurile lui Tin Tin”, după cum se prezintă pe site-ul ”Stiri din Belgia”, al cărui administrator este. Și-a anunțat intenția de a participa la Congresul Diasporei imediat după anunțarea metodologiei și a început o adevărată campanie de strângere de semnături.
A descris aproape zilnic activitatea din zilele de campanie și constant și-a publicat impresiile. ”Cam așa aș descrie eu aceste ultime 2 săptămâni: o luptă cu mine însumi, o luptă în care cel mai important nu a fost faptul că am reușit să obțin 287 de semnături care să sprijine inițiativa mea de a merge la Congresul Românilor de Pretutindeni, ci mai degrabă faptul că am reușit azi să înțeleg că e bine să îți urmezi planurile până la capăt, chiar și atunci când simți că șansele se apropie de zero, chiar și atunci când te lovești de zeci de oameni care îți spun că ai luat-o razna și mai ales atunci când tu singur, pe furiș, fără să trădezi sentimentul, începi să nu mai crezi în tine. Știu sigur că voi mai trece în viitor prin astfel de momente, însă atunci o să știu că trebuie să merg înainte. Mereu înainte!”, a scris Dumitru pe site-ul Știri din Belgia.
”Nu am fost vreodată înscris în vreun partid politic. Am venit în Belgia imediat după facultate, la un contract de 3 luni într-o seră de căpșuni. Mi-a plăcut imediat aici și am decis să rămân chiar dacă eram pregătit să mă înscriu la un master. Apoi, 3 ani în bocanci cu vârf de fier, la înălțime, pe acoperișuri și structuri metalice. Munca de jos dacă pot spune așa. Dar mi-am dorit mai mult, știam că pot mai mult. Așa că am încercat mereu să deprind graiul încâlcit al flamanzilor, deși în construcții era de ajuns să înțelegi: hamer, boorhamer și slijpmachine.
Așa că după 3 ani, imediat după ce șeful meu mă anunțase că îmi formează echipa mea proprie, ceea ce cred că ar fi însemnat pentru mine să rămân blocat în acest domeniu, am decis că e momentul să plec. Așa că am căutat ceva care să aibă legătură cu profesia mea și am găsit: morar. Bineînțeles, meseria de morar de aici e diferită de cea din România. Nu a durat mult și am promovat și de pe acest post. Asta pentru că i-am spus șefului, așa cum vă spun și vouă astăzi: pot mai mult!
Sunt Chihaia Dumitru, blogger, voluntar, tătic, protestatar împotriva corupţiei și împotriva distrugerii mediului înconjurător, om din comunitatea voastră, implicat mereu în activitățile românești din Belgia, în măsura în care timpul îmi permite.”, a mai scris el.
Andi Rădiu
[email protected]
Citește și:
Congresul Diasporei, calamitatea care va duce şi la dispariţia «dinozaurilor» din asociaţionism
Joaca de-a Congresul Diasporei: 250 de semnături şi o altă dată de depunere a listelor
