Mărioara Popescu Roversi (foto), 44 de ani, rezidentă la Milano de mai bine de 20 de ani, a publicat pe pagina personală de Facebook o scrisoare deschisă, adresată Silviei Dumitrache, președinta Asociației femeilor românce din Italia, denunțând faptul că singura preocupare a așa-zisei asociații este de a obține cât mai multe finanțări, inclusiv pentru folosul personal al președintei. Scrisoarea ne-a trimis-o și la redacție, cu rugămintea de a fi publicată.
Am întrebat-o pe Mărioara Popescu ce a determinat-o să publice un asemenea mesaj. ”Când am văzut că această doamnă nu se oprește…acum are și aspirații politice…”, ne-a răspuns ea.
Silvia Dumitrache este cea care de ani buni, în numele asociației pe care o conduce (de una singură, se pare!) participă la numeroase întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor românești și italiene, politicieni, diplomați, etc. cerând bani și finanțare pentru promovarea proiectului ”Te iubește mama”, un proiect care are ca idee principală punerea în contact pe internet, prin rețeaua GRATUITĂ Skype, a copiilor rămași în România, cu părinții plecați la muncă în străinătate.
Proiectul a fost demarat în urmă cu circa 4 ani, iar redacția noastră a cerut de nenumărate ori informații despre cum decurge activitatea. Am fost refuzați de fiecare dată, fiind catalogați drept ”dușmani” ai proiectului, deși intenția noastră a fost aceea de a informa despre derularea sa.
Am dorit să știm câți copii beneficiază de această inițiativă, câte instituții participă și desigur, fondurile de care beneficiază. La una dintre întâlnirile diasporei, în România, i-am solicitat să ne pună în contact cu persoane care au fost implicate pentru a ne da detalii despre această inițiativă. Ni s-a întors spatele…
Probabil nu i-am fi dat atenție Silviei Dumitrache, personal nu excelează prin nimic, dar pe dumneaei o întâlnești aproape la toate întâlnirile diasporei, a fost susținută de premierul Victor Ponta, de o grămadă de politicieni italieni și români (mai ales în perioada electorală), de Ambasada de la Roma, de Consulate, de instituții din România și Italia. A devenit, în numele proiectului fantomă, o prezență nelipsită de la aproape orice ”chermeză” a comunității.
Nu a lipsit nici de la întâlnirile pe care strict jurnaliștii români le organizează, în urmă cu câțiva ani participând la un astfel de eveniment, motivând prezența astfel: ”am lucrat în trecut la o editură, pot participa, nu-i așa?”. Și a vorbit, spre stupoarea tuturor, mai mult ca toți jurnaliștii prezenți…
Nimeni însă nu poate spune ce rezultate are proiectul. Au apărut în schimb nenumărate declarații ale persoanelor care au intrat în contact cu Dumitrache, care au consumat bani, timp și entuziasm pentru a colabora cu dumneaei, primind în schimb doar aroganță.
Andi Rădiu
Silvia Dumitrache, sprijinită de Ambasadoare, vrea să reprezinte cu forţa românii din Italia
Scrisoare deschisă
Dragă Silvia Dumitrache,
te-ai întrebat vreodată de ce nu ți-am mai răspuns la telefon? A sosit momentul să-ți explic gestul meu: anul trecut am cunoscut asociația ta și proiectul căruia îi faci atâta publicitate și trebuie să recunosc că am fost în mod plăcut atrasă.
Am fost tulburată de situația foarte multor copii rămași singuri în România și ca mamă sunt tristă și îngrijorată gândindu-mă la mamele care trăiesc departe de copiii lor. Te-am contactat și am vrut să-mi aduc contribuția la realizarea proiectului tău.
Astfel am început să particip în mod activ la inițiativele pe care le promovai, am cumpărat cărți care ți-au fost donate și am făcut numeroase copii de material publicitar. Am început să-mi dedic timpul liber asociației tale luându-l celor dragi mie.
Vorbind cu tine despre proiectele asociației și despre ceea ce am fi putut face împreună am aflat că asociația ta nu are un sediu (C.na Cuccagna te găzduiește câteva ore pe săptămână), nicio contabilitate și absolut nimic. Să spunem că asociația ta există numai pe rețelele de socializare.
Aflând toate acestea ți-am propus să te ajut să rezolvi toate aceste carențe însă răspunsul tău a fost: ”Pe mine mă interesează să caut sponsori pentru că în scurt timp îmi expiră sponsorizarea pe care o am acum și nu am cu ce plăti chiria și din ce trăi”.
Răspunsul tău pentru mine a fost un duș rece!
Unica ta preocupare este să găsești bani pentru nevoile tale personale!
Atunci, dragă Silvia, toate lacrimile pe care le verși la dreapta și la stânga gândindu-te la copii și la mamele care trăiesc departe sunt numai ipocrizie?
Dacă ai nevoie de bani de ce nu te duci să-ți găsești un loc de muncă cinstit ca noi toți? Trebuie să recunosc că această experiență mi-a lăsat un gust amar fiindcă noi românii nu suntem așa.
Cum poate o persoană să trăiască pe seama necazurilor altuia și mai ales să pretindă să aibă credibilitate politică? Cum pot niște sponsori serioși să nu pretindă nicio justificare a banilor pe care îi acordă unei asociații? Cum poate o asociație sau un partid politic să ”sponsorizeze” o persoană care se comportă ca tine? Având în vedere toate acestea, te rog să mă ștergi din asociația ta.
Marioara Popescu Roversi
