Pe 26 ianuarie, senatorul PDL Carlo Giovanardi (foto dreapta) a prezentat o interpelare privind desfăşurarea alegerilor administrative în localitatea Trevi (Perugia), care, după părerea sa, ar fi fost viciate de votul a 35 de români care s-au înscris în ultima clipă la vot.
Citeşte mai multe despre cazul de la Trevi:
Scandal electoral la Trevi: “Românii au schimbat rezultatul alegerilor cu 14 voturi”
Giovanardi a primit răspuns de la subsecretarul de stat de la Interne, Carlo De Stefano, care a spus că românii şi ceilalţi comunitari se pot înscrie şi după termenul limită, stabilit la 30 de zile înaintea alegerilor. Giovanardi a spus că răspunsul este “inacceptabil şi ruşinos”.
Iată mai jos interpelarea făcută de senatorul Giovanardi (PdL), pe 26 ianuarie, care poate fi consultată AICI în original:
“Speţa priveşte localitatea Trevi unde, la momentul alegerilor pentru reînnoirea consiliului local, pe neaşteptate 35 de cetăţeni comunitari (mai exact români) s-au dus să voteze. Aceasta deşi nu rezultau a fi înscrişi pe listele electorale în momentul în care acestea se întocmesc, cu o lună înainte de alegeri, când – după cum se ştie – comunitarii sau cetăţenii italieni îndreptăţiţi se pot înregistra pentru a obţine dreptul de vot.
Aceste persoane, în schimb, au pretins să-şi exercite acest drept fără a fi fost înregistrate, când urnele erau deja deschise. Întâmplarea a făcut ca pentru numai câteva voturi, mai precis 14, o listă să o depăşească pe alta, iar cel care a pierdut s-a adresat Tribunalului Administrativ Regional (TAR) care i-a dat dreptate afirmând necesitatea organizării unor noi alegeri.
Dacă se acreditează interpretarea că termenul de înregistrare cu 30 de zile înainte este doar orientativ şi nu obligatoriu, în micile localităţi 50-100 de voturi ar putea face diferenţa, însă în localităţile mari precum Roma sau Milano, unde comunitarii rezidenţi sunt zeci de mii, ne-am putea trezi la momentul votării cu mii şi mii de electori pe care candidaţii nu au avut nicio ocazie să-i cunoască pentru că nu figurează pe listele electorale, aşadar către care nu şi-au putut îndrepta propria propagandă electorală şi asupra cărora nu s-a putut exercita dreptul la informare, la cunoaştere şi fără a avea certitudinea de a avea un corp electoral căruia să i se adreseze pentru a determina rezultatul alegerilor.
Acest lucru nu are nimic discriminatoriu în privinţa comunitarilor, fiindcă şi acei cetăţeni italieni care se duc să locuiască într-o anumită localitate, deşi au dreptul să voteze, dacă nu se înregistrează, nu pot vota.
Sigur, legea face o excepţie: când dreptul de vot se obţine în ultimele 30 de zile – dreptul nu exista înainte – te poţi înscrie şi în acea perioadă, fiindcă înainte nu era posibil. Dar toţi cei care, italieni sau comunitari, sunt rezidenţi într-o localitate înaintea celor 30 de zile şi, sau la revizuirea automată a listelor electorale, pentru italieni (nu erau şi au trebuit să se înscrie), sau, pentru comunitari (cum spune legea), nu s-au înscris, dacă nu au făcut-o până în acel termen, în mod evident nu-şi pot exercita dreptul de vot”.
“Termen orientativ”
Reprezentantul Guvernului, Carlo De Stefano, subsecretar de Stat pentru Interne (foto stânga), i-a răspuns astfel lui Giovanardi:
“Chestiunea ţine în mod substanţial de aplicarea directivelor comunitare care reglementează modalităţile de exercitare a dreptului de vot de către cetăţenii Uniunii Europene. Acest regulament a fost adoptat în legislaţia noastră şi a fost pus în aplicare prin decretul legislativ nr. 197 din 12 aprilie 1996.
Pe baza articolului 3 din decretul sus-menţionat, cetăţenii Uniunii Europene care intenţionează să participe la alegerile locale şi de circumscripţie trebuie să prezinte cerere de înscriere pe lista electorală suplimentară pe lângă Primăria din localitatea de rezidenţă, până în a cincea zi succesivă celei de afişare a anunţului de convocare a comisiilor.
Potrivit orientării Ministerului de Interne, care a găsit mereu confirmare în judecata judecătorului administrativ, termenul în care cetăţenii comunitari pot cere înscrierea pe listele suplimentare nu este considerat obligatoriu, şi, de aceea, în aceste cazuri se poate aplica derogarea prevăzută de articolul 32-bis din decretul Preşedintelui Republicii nr. 223 din 1967 în beneficiul electorilor italieni. Aceasta în conformitate cu principiul general de a garanta cea mai amplă participare la dreptul obligaţ ie de vot, cât şi pentru respectarea principiului egalităţii de tratament între cetăţenii italieni şi cetăţenii ţărilor Uniunii Europene. (…)
În această direcţie Primăria din Trevi, pe baza hotărârilor subscomisiei electorale de circumscripţie din Spoleto, a înscris pe listele suplimentare, şi a admis la vot, câţiva cetăţeni comunitari după termenul precizat în articolul 3 din decretul legislativ nr. 197 din 12 aprilie 1996.
Împotriva hotărârilor Primăriei şi a deciziilor de admitere la vot, adoptate de subcomisia electorală de circumscripţie din Spoleto, a fost prezentat recurs la TAR, şi a fost înştiinţat şi Ministerul de Interne, de către reprezentanţii listei candidatului la funcţia de primar neales, cu scopul invalidării rezultatului electoral.
Tribunalul Administrativ Regional din Umbria, prin sentinţa nr. 238 din 27 iulie 2011, a considerat inaplicabilă cetăţenilor comunitari derogarea conţinută în articolul 32-bis şi de aceea a anulat proclamarea aleşilor şi operaţiunile electorale conexe.
Sentinţa a fost atacată de reprezentanţii listei candidatului ales primar “Noi per Trevi” la Consiliul de Stat. (…) În legătură cu faptele, aşadar, nu vom putea decât să luăm act de viitoarea pronunţare a Consiliului de Stat.”
“Inacceptabil”
Senatorul Giovanardi s-a enervat la auzul răspunsului reprezentantului Guvernului. “Mă declar în totalitate nesatisfăcut de acest răspuns pe care, din punctul nostru de vedere, nu ezit să-l definesc ruşinos, şi cred că subsecretarul înţelege din ce motiv mă exprim în aceşti termeni.”
A intervenit şi senatorul Benedetti Valentini (PdL): “Inacceptabil”.
Din nou a intervenit Giovanardi: “Inacceptabil şi – repet – ruşinos. Mă îngrozeşte faptul că acest Guvern vine să ne spună că de acum înainte ceea de ce m-am temut, şi adică că zeci sau sute de mii de alegători comunitari care nu şi-au exercitat dreptul de a se înscrie pentru a participa la alegeri o pot face în ziua alegerilor, făcând să cadă în ridicol însuşi legiuitorul.
Legea stabileşte că cetăţenii comunitari trebuie să se înscrie pe liste cu 30 de zile înainte pentru a avea certitudinea listelor electorale, însă Subsecretarul vine să ne spună că ceea ce a scris legiuitorul este întru totul inutil, fiindcă regula este că acum oricine vrea să participe la alegeri se poate prezenta liniştit în ziua alegerilor şi vota; după care, cele 30 de zile fixate de legiuitor ar fi o pură curiozitate lipsită de orice efect şi consecinţă.
Dacă este aşa, din ce motiv ar trebui să se înscrie cetăţeanul comunitar pe listele electorale? Pentru că acel candidat care are 100, 200, 300, 400 de susţinători ar trebui să le spună şi celorlalţi concurenţi că aceia sunt electori, sunt înscrişi şi le pot trimite propaganda lor? Poate foarte bine să-i ţină bine ascunşi, cel puţin la nivel asociativ, şi nimeni nu ar şti că sunt electori; apoi, când se deschid urnele, îi duce să voteze înscriindu-i în acel moment. Vă daţi seama de nebunie?”
Senatorul Valentini aprobă: “Este grav”.
Din nou Giovanardi: “Dar vă daţi seama de gravitatea a ceea ce aţi venit să spuneţi în plenul Senatului? Sunt în totalitate nesatisfăcut de răspuns şi în mod clar vom ne vom asuma toate posibilele iniţiative parlamentare şi politice pentru a evita ca începând de la viitoarele alegeri administrative această interpretare a legii să poată duce la invalidarea sau la a fi întru totul aleatoriu acel drept pe care îl au candidaţii în momentul în care se prezintă la alegeri, adică acela de a avea certitudinea corpului electoral căruia i se adresează.
