Cu doar câteva săptămâni în urmă Republica San Marino, o micronaţiune înconjurată de Italia, era singura ţară din vestul Europei care nu avea niciun vaccin anti-COVID-19, în timp ce criza sanitară se accentua. ”Am făcut o alegere din necesitate”, a dezvăluit ministrul de externe, Luca Beccari.
Liderii ţării dezvăluie acum că soluţia achiziţiei vaccinului rusesc a fost determinată de acele momente de panică în rândul personalului medical, care ameninţa că nu mai tratează pacienţi, dar şi ale populaţiei. O primă tranşă de vaccinuri a fost trimisă destul de rapid din Rusia, printr-un transport escortat de poliţie, iar personalul medical a primit primele doze. În prezent, speranţa este că San Marino îşi va putea vaccina până la finalul lunii mai toată populaţia adultă de circa 27.000 de oameni.
„Odată ce s-au creat întârzierile, ne-am găsit în faţa unor proteste puternice din partea cetăţenilor. Trebuia să oferim soluţii”, a explicat ministrul sănătăţii Roberto Ciavatta.
Consultat în legătură cu acordul pentru Sputnik V, Igor Pellicciari, profesor la Universitatea din Urbino din Italia, care este şi ambasador în San Marino, a declarat că Moscova implementează vaccinul „ca un instrument de putere soft”, folosind exporturile pentru a-şi extinde influenţa, inclusiv în locurile în care este urmărită cu atenţie sau se află sub sancţiuni. ”La fel ca vodca în anii ’70”, a spus el. „Acesta este cel mai puternic atu pe care îl are Rusia.”
Agostino Ceccarini, principalul oficial sanitar din San Marino, spune că vaccinul funcţionează fără doar şi poate, întrucât niciunul din cei peste 7.000 de oameni care l-au primit nu a ajuns la o formă gravă de COVID-19. Deşi ţara primeşte acum mici tranşe de doze de Pfizer conform acordului său cu Italia, Sputnik V reprezintă 85% din injecţiile administrate de San Marino. Ceccarini spune că dozele ruseşti au împiedicat unicul spital al naţiunii să „explodeze” de cazuri, deoarece au protejat populaţia mai în vârstă într-un moment în care un al treilea val sever, pricinuit de varianta britanică mai transmisibilă şi probabil mai mortală, a provocat îmbolnăviri mai grave în rândul tinerilor.
