“Se pare că a trecut furtuna mediatică ”românofobă”, care cuprinsese Italia în 2007 şi 2008”-a afirmat Antonio Ricci, cercetător al Centrului de Studii Idos și co-autor al Dosarului statistic Imigrație (Caritas), în cadrul unei conferinţe despre românii din Peninsulă, care a avut loc la Roma, pe 22 martie.
Conferinţă: "Integrarea românilor în Italia, între familie şi muncă"
După conferinţă, am discutat cu Antonio Ricci despre cum a evoluat integrarea românilor în Peninsulă. “Sunt din ce în ce mai bine văzuţi în Italia, dacă ţinem cont de evoluţia din ultimii ani, faţă de perioada imediat următoare aderării la UE.
1.071.342 de români au reşedinţa în Italia
Ultimele date statistice centralizate de Eurostat arată că în Italia trăiesc peste un milion de români. “E vorba de date oficiale, deşi ISTAT încă nu a publicat ultimele statistici, pentru că se aşteaptă terminarea operaţiunilor legate de recensământ. Mulţi români nu au fost luaţi în calcul la recensământ, deci nu vor intra în statisticile oficiale.
O parte din ei nu au răspuns la chestionare, alţii nu au fost luaţi în consideraţie pentru că nu au un contract legal de închiriere, deci nu au putut să-şi declare reşedinţa.
Alţii au fost deja şterşi de la Evidenţa Populaţiei începând cu anul 2010, când s-au făcut controale pe eşantioane aleatorii. Dar, pe de altă parte avem românii care sunt încă în aşteptarea înscrierii la “Anagrafe”- circa 140.000 de persoane.
Avem deci două realităţi care se compensează într-un fel, ceea ce ne face să estimăm prezenţa reală a românilor între 1.000.000 şi 1.200.000”, ne explică Antionio Ricci.
154.000 de români la Roma
Percepţia în legătură cu prezenţa românilor în Italia “s-a îmbunătăţit, deşi prejudecăţile nu au dispărut cu totul, aşa cum arată şi datele înregistrate de UNAR. Încă mai sunt titluri incorecte în ziarele din Italia, legate de comunitatea de români”, mai precizează Antonio Ricci.
Comunitatea este “bine integrată, iar unul din factorii care duc la o mai bună adaptare la ţesutul social italian este familia”.
Iată câteva date legate de integrarea familiilor: în 2012, 1.291de cetățenii români au obţinut cetăţenia, 932 dintre ei prin căsătorii mixte. Mai mult, între 2000 și 2011, s-au născut 89.093 de copii în Italia, din mamă româncă și tată străin.
”Este vorba de indicatori care arată cum valorile fundamentale ale familiei tradiționale sunt primordiale în parcursurile de inserare în Italia. Când avem de-a face cu familii stabilite în Italia de o perioadă mai mare, observăm că gradul de integrare este cu mult mai ridicat decât în cazurile în care imigraţii sosesc individual. La fel se întâmplă şi cu cei care decis să se întoarcă în România. Cei care s-au stabilit cu familiile în Italia sunt mai puţin înclinaţi să se întoarcă în ţara de origine. ”
Întoarcerea în România, din ce în ce mai grea
În primul rând, familiile tind să se stabilească în Italia şi pentru a acorda copiilor lor posibilitatea de a-şi continua studiile. Pentru ei, “reîntoarcerea devine o opţiune din ce în ce mai îndepărtată. Prin centrele Caritas din România s-a observat următoarea situaţie: cei care s-au întors, împreună cu familiile lor, au dificultăţi la a se adapta din nou traiului în ţara de origine. O parte din probleme sunt legate de şcoală, altele de găsirea unui loc de muncă. Banii puşi deoparte în Italia, de multe ori nu ajung pentru a o lua de la capăt din nou, mai ales că şi în România viaţa e scumpă.”
Constrânşi să aleagă între a rămâne în Italia, unde criza se face simţită, şi a se întoarce în România, “mulţi aleg să strângă cureaua şi să rămână aici, iar alţii, după o experienţă negativă în România, decid să se întoarcă în Peninsulă”.
Munca şi familia
22,8% din forța de muncă străină din Italia este formată din români. Dintre ei, 52,2% desfășoară munci puțin calificate (chiar dacă sunt școlarizați), 22,4% mediu calificate (cum sunt funcționarii) și 4,5% sunt directori și întreprinzători. Cei mai mult lucrează în construcții (23,3%) și în serviciile adresate persoanei (22%), dar și în agricultură (5,4%) și în hoteluri (7,5%).
Însă dificultățile nu lipsesc. În medie, o familie cu un membru român din Italia se poate baza pe un venit anual de circa 15.000 de euro, în fața a circa dublul la dispoziția unei familii complet italiene. Aproape o familie din două dintre cele cu cel puțin un membru român (48,5%) este sub riscul sărăciei, având un venit anual sub 9.382 de euro. Însă familiile celor care provin din România se confruntă și cu efectele negative cauzate de alegerea de a emigra: de la bătrâni abandonați în zonele rurale la circa 350.000 de ”orfani sociali”, victime ale așa-numitei ”care drain”, ”drenajul resurselor de îngrijire”, la problemele de reîntregire pentru minori și rude.
Miruna Căjvăneanu
