Mai multe asociaţii din Italia au început dezbaterea unui proiect de lege intitulat "Lege pentru românii din străinătate", care are ca punct de plecare legea italiană prin care se reglementează activitatea Comitetelor italienilor din străinătate (legea 286 din 23 octombrie 2003).

Primul iniţiator al proiectului este Robert Răducescu, un român din Bergamo, preşedintele asociaţiei Romania-Lombardia. Foarte multe asociaţii au intrat în dezbaterea acestui proiect, care are şi susţinerea parlamentarilor de diaspora Viorel Badea şi Eugen Tomac.

"Reprezentantul comunităţii va fi unanim recunoscut"

Ce prevede legea italiană

Ca punct de plecare, Robert Răducescu şi grupul format în jurul proiectului au tradus "Legea nr. 286 din 23 octombrie 2003 – Instituirea Comitetelor italienilor în străinătate."

Iată pe scurt ce prevede legea:

În fiecare circumscripţie consulară în care sunt înregistraţi cel puţin 30.000 de cetăţeni italieni, se instituie, prin decret al Ministerului Afacerilor Externe, un Comitet al italienilor în străinătate (Comites). Comitetul este organul de reprezentanţă al italienilor în străinătate în raporturile cu reprezentanţele diplomatico-consulare.

Reprezentanţa diplomatico-consulară italiană informează autorităţile locale de instituirea Comitetului şi de tipul de activitate desfăşurată. Comitetul, după acordul cu autorităţile consulare, poate reprezenta cazurile colectivităţii italiene rezidente în cadrul circumscripţiilor consulare autorităţilor şi instituţiilor locale, excepţie făcând situaţiile care sunt reglementate de raporturile între State.

Comitetul cooperează cu autorităţile consulare "în vederea tutelării drepturilor şi intereselor cetăţenilor italieni rezidenţi în circumscripţia consulară, acordându-se o atenţie sporită tutelării drepturilor civile garantate pentru forţa de muncă italiană", "colaboarează cu autorităţile consulare în vederea monitorizării contractelor de muncă şi depozitării contribuţiilor sociale acordate de ţările în care Comitetul îşi are sediul", "semnalează eventualele abateri de la aplicarea prevederilor normative locale în vigoare, normativelor internaţionale şi comunitare care aduc prejudicii cetăţenilor italieni".

Anual, mai prevede legea, pentru aceste Comitete sunt dispuse anual finanţări din partea Ministerul Afacerilor Externe, dar şi administraţiile italiene pot dispune finanţări ale acestor comitete. Potrivit legii, se alocă de la buget spre a fi cheltuită de Comitete suma de2.274.995 euro anual începând cu anul 2003.

Comitetul este compus din 12 membri pentru comunităţi de până la 100.000 de cetăţeni italieni şi de 18 membri pentru cele formate din cominutăţi de peste 100.000 de cetăţeniitalieni. Pentru aceste comitete se organizează alegeri, la care însă nu pot participa "funcţionarii statali angajaţi ai statului italian care desfăşoară activităţi înstrăinătate, adică personalul contractual, persoanele care deţin funcţii instituţionale sau colaboratori şi salariaţi ai acestora."

Băieţii de comitet

Şedinţele Comitetului sunt publice. {eful biroului consular sau un reprezentant al acestuia special delegat va participa la şedinţele Comitetului fără drept de vot.

În fiecare ţară în care îşi desfăşoară activitatea mai mult de un Comitet se instituie Comitetul preşedinţilor din care fac parte preşedintele fiecărui Comitet sau reprezentantul acestuia, membru al Comitetului în cauză. Comitetul preşedinţilor se reuneşte cel puţin o dată pe an; la aceste întruniri sunt invitaţi fără drept de vot membrii ai CGIS (ConsiliulGeneral al italienilor în străinătate) şi parlamentari italieni rezidenţi în circumscripţiile electorale.

În fiecare ţară este organizată, cel puţin odată pe an, o reuniune convocată şi condusă de către ambasador cu participarea consulilor, membrilor CGIS şi preşedinţilor de Comitete, în vederea dezbaterii problemelor cu care se confruntă comunitatea italiană.

Legea descrie în amănunt atribuţiile membrilor Comitetelor, procedurile electorale, alocarea de fonduri bugetare pentru fiecare din aceste capitole.

Ministerul afacerilor externe, la propunerea birourilor consulare competente, finanţează Comitetele în baza acestei legi.

Acoperire financiară: "Suma asociată actualizării prezentei Legi este de 15.498.923 euro pentru anul 2003 şi de 2.500.995 euro anul începând cu anul 2004", se spune în încheiere.

Înlocuind "italieni" cu români, se obţine un text de plecare al proiectului care a început să fie dezbătut în diferite ocazii de întâlnire a asociaţiilor.

Fără polemică

La pachet cu Eminescu

Prima ocazie mare de discutare a legii a fost duminică 13 ianuarie, când în mai multe ora;e din Italia s-au organizat întâlniri perntru comemorarea naşterii lui Mihai Eminescu, întâlniri la care s-a discutat şi despre acest proiect de lege a Comitetelor de români din diaspora.

Evenimentul "Eminescu – poet şi patriot § Prima dezbatere publică a Proiectului de lege pentru românii din străinătate" a fost organizat simultan, potrivit organizatorilor, la Trieste, Udine, Monfalcone, Trentino, Brescia, Bergamo, Monza, Milano, Pavia, Como, Torino, Borgaro  Torinese, Brà, Bologna, Parma, Fidenza, Genova, Arezzo, Grosetto, Fonte Nuova (RM), Roma, Sezze, Aquila, Bari, Cava Terni, Reggio Calabria, Siracusa, Giarre. Pe facebook a fost publicată o hartă a locaţiilor unde s-a vorbit despre Eminescu & comitetele diasporei.

Iată asociaţiile care au participat: "Europa", "Nuovi Cittadini", "Flacăra", "Dacia", "Basarabia", "Tallente romene", "Romania – Piemonte", "Maria Tănase", "Acasă", "Romania – Lombardia", "Hai România", "Burebista", "Milano Promozione Eventi", "Folkloriamo Martisor", "Rapsodia", "Vis Romania", "Floare albastră", "Dialog", "Santa Maria", "Arta-a", "Stindardul Geto-Dacic", "Traian şi Decebal", "Dacii", "Hora Unirii", "Dinu Adameşteanu", "Dacia Nicolaiana".

Sorin Cehan