Asociaţia Românilor din Italia a protestat, printr-un comunicat, faţă de modul în care consulatul României din Roma şi Ministerul de Externe se comportă faţă de copiii români născuţi în Italia:
Asociaţia noastră intermediază gratuit obţinerea de programări pentru înscrierea certificatelor de naştere în registrele de stare civilă româneşti, pentru copiii români născuţi în străinătate. Pe 18 iunie, la cererea noastră de programare pentru o familie de români din Roma, am primit un răspuns halucinant.
„Vă aducem la cunoştinţă faptul că, din cauza epuizării stocului de registre de naştere aferente Ministerului Afacerilor Externe, Secţia Consulară se află în imposibilitatea de a mai prelua cereri de înscriere a certificatelor de naştere.
Legea 201/2009 prevede că, dacă întocmirea actului nu se efectuează la oficiul consular, acesta se efectuează în România la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ teritoriale pe a cărei rază se află domiciliul.
Ca urmare, vă informăm că aveţi posibilitatea de a solicita acest document personal în România sau prin procură. Procura poate fi efectuată la Secţia Consulară de către unul dintre părinţi.”
Proteste inutile
Pe lângă faptul că taxele consulare sunt un atac banditesc la buzunarele românilor din străinătate, acum nici cu bani consulatul din Roma nu mai înregistrează naşterile copiilor români. Reamintim că după ultima mărire de taxe consulare, care a provocat numeroase proteste în diaspora, pentru înscrierea certificatului de naştere se percepe o taxă consulară de 125 de euro, pentru înscrierea certificatului în termen de până la şase luni de la naştere, şi de 170 de euro, pentru înscrierea certificatului la peste şase luni de la naştere. Pentru efectuarea serviciului de înscriere în regim de urgenţă – 48 de ore – se percepe o taxă de urgenţă de 15 euro.
Asociaţia Românilor din Italia a protestat imediat după apariţia legii 78/2010 care modifică taxele serviciilor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. Toate taxele s-au mărit, între ele însă cea mai mare creştere a avut-o taxa pentru înscrierea certificatelor de naştere străine în registrele de stare civilă româneşti. în 2010 am cerut eliminarea completă a taxei de înregistrare a certificatelor de naştere.
Nu numai că taxa nu a scăzut sau a fost anulată, dar acum nici cu bani, MAE nu mai efectuează acest serviciu şi îi trimite pe părinţi în România să-şi înscrie copiii sau le sugerează să facă acest lucru prin intermediar cu procură, care presupune alţi bani pentru părinţi.
Motivul invocat este absurd, chiar dacă ar fi trebuit să ne învăţăm cu absurdităţile şi bătaia de joc din România. S-a epuizat stocul de registre de naştere aferente Ministerului Afacerilor Externe! Dacă s-a epuizat, cereţi alte registre, deschideţi un registru nou la consulat, nu puneţi părinţii pe drumuri.
Copiii nimănui
În Italia trăiesc aproape două milioane de români. Comunitatea româneasca din Italia a dat naştere în ultimii ani la zeci de mii de copii, care devin ai nimănui, fără înscrierea certificatelor de naştere în România. Nu sunt italieni, pentru că în Italia nu se obţine cetăţenia prin naştere, nici români, până când certificatele lor de naştere nu sunt înscrise în registrele de stare civilă româneşti.
„Românii născuţi în Italia – cetăţeni ai nimănui” este o problemă foarte gravă pe care Asociaţia noastră a prezentat-o de nenumărate ori miniştrilor de externe ai României, politicienilor români care s-au perindat prin Italia.
Foarte mulţi copii români născuţi în Italia cu vârste de la 0 – 14 ani nu au încă certificate de naştere româneşti, deci nu sunt cetăţeni români şi în foarte multe cazuri aceşti copii nu sunt înregistraţi nici în evidenţa publică în Italia, deoarece s-au născut în structuri spitaliceşti private care nu comunică instiţutiilor competente (Evidenţa Populaţiei) naşterea acestor copii. Este obligaţia părinţilor de a înregistra copiii la evidenţa populaţiei din Italia, dar mulţi nu o fac.
Conform datelor preliminare ale recensământului din 2011, populaţia României a scăzut la 19 milioane de locuitori. Demografia este în continuă scădere, iar mortalitatea infantilă din România este cea mai mare din Uniunea Europeană, cu 9,8 decese la o mie de născuţi.
În Italia, în schimb, româncele sunt pe primul loc la naşterile din cuplurile străine. Conform Istat, româncele au fost pe primul loc între mamele străine, cu 16.727 de copii născuţi în 2009. în 2010, mamele din România au născut în Italia 14.000 de copii, conform unui studiu publicat de Familia Cristiana. în 2011, conform Episcopiei Ortodoxe Române din Italia, au fost botezaţi 10.171 de copii.
Cetăţeni italieni
Aceşti copii sunt români, chiar dacă sunt născuţi în străinătate, dar se pare că statul român nu-i vrea. În timp ce populaţia României se accelerează procesul de îmbătrânire şi se nasc din ce în ce mai puţini copii, statul români blochează înregistrarea naşterii copiilor născuţi în străinătate, manifestând rea voinţă şi chiar iresponsabilitate. Conform datelor Eurostat, în România anului 1990 23,7 la sută din totalul populaţiei era reprezentat de copii de până la 14 ani. Două decenii mai târziu, în 2010, statistica arată că ponderea copiilor în totalul populaţiei a scăzut la 15,2 la sută.
În această perioadă se discută în Parlamentul italian despre reforma legii cetăţeniei, pentru introducerea principiului ius soli alături de ius sanguinis. Vor deveni cetăţeni italieni de la naştere toţi copiii născuţi din părinţi străini cu rezidenţă de cinci ani în Italia. ARI sprijină această reformă, în speranţa că aceşti copii, abandonaţi de autorităţile române, pot deveni de la naştere cetăţeni italieni. Dacă România nu-i vrea, Italia are nevoie de ei.
Eugen Terteleac
Preşedinte ARI
Răspunsul Ambasadei
Am cerut biroului de presă al Ambasadei României de la Roma mai multe informaţii despre acest „stoc de registre de naştere” aferente Ministerului de Externe care s-ar fi epuizat: «Vă rugăm să ne comunicaţi ce înseamnă acest „stoc de registre de naştere”, ce dimensiune a avut anul acesta şi în baza căror criterii a fost stabilit, câte naşteri au fost înregistrate până acum şi dacă în acest an există vreo posibilitate de suplimentare a acestui „stoc de registre de naştere” aferente Ministerului de Externe.» Iată răspunsul primit la redacţie în dimineaţa zilei de 29 iunie 2012.
În răspuns la solicitarea Dvs. din 25 iunie 2012 vă transmitem mai jos răspunsul MAE:
„Acuzele formulate de Asociaţia Românilor din Italia la adresa Ministerului Afacerilor Externe, transmise prin comunicatul de presă din 25 iunie, sunt nefondate întrucât:
Ministerul Afacerilor Externe acordă asistenţă consulară cetăţenilor români aflaţi în străinătate în mod prioritar şi depune eforturi considerabile pentru creşterea eficienţei serviciilor consulare prestate.
Programarea solicitanţilor prin intermediari, fie şi printr-o astfel de asociaţie, nu este necesară, oricare cetăţean român fiind liber să se adreseze direct misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României.
În anumite intervale scurte de timp au existat unele disfuncţionalităţi în procesul de transmitere a registrelor de stare civilă la misiunile diplomatice româneşti din străinătate, care însă au fost operativ remediate.
Secţia consulară a Ambasadei României la Roma a înscris in cursul acestui an 1169 de naşteri în registrele de stare civila române şi va avea în continuare capacitatea de înscriere a certificatelor de naştere, fiind în curs de derulare operaţiunile de remitere de noi registre de stare civilă la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, activitatea urmând să fie reluată începând cu săptămâna viitoare.
Precizăm că în conformitate cu prevederile art. 77, alin. 1, din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, Ministerul Administraţiei şi Internelor este autoritatea căreia îi revine competenţa de a asigura confecţionarea registrelor şi a certificatelor de stare civilă, Ministerului Afacerilor Externe revenindu-i sarcina ulterioară de distribuirea a acestora.
Eforturile ambasadei, ale consulatelor şi centralei MAE sunt pentru a soluţiona cererile cetăţenilor români aflaţi în străinătate”.
