La ultima audienţă generală a Papei Benedict al XVI-lea din Piaţa San Pietro din Vatican, eveniment la care au participat aproximativ 150.000 de credincioşi, s-au aflat şi numeroşi cetăţeni români.
Papa Benedict a avut miercuri 27 februarie, ultima sa apariţie în public, înainte de a se retrage. Zeci de mii de persoane, fluturând steaguri şi pancarte, s-au adunat în Piaţa San Pietro din Vatican pentru a fi prezente la ultimul său discurs. Suveranul Pontif a spus în faţa mulţimii emoţionate că este pe deplin conştient de seriozitatea deciziei sale de a se retrage, însă este împăcat cu sine datorită credinţei în Dumnezeu şi Biserică. Întrerupt în mod repetat de aplauze, Papa a afirmat că a simţit cum puterile îi scad în ultimele luni şi i-a cerut lui Dumnezeu să-l ajute să ia decizia cea mai bună.
"De treabă"
Printre zecile de steaguri care se vedeau în Piaţa San Pietro la audienţa generală de miercuri, era şi cel al României, purtat cu mândrie de un grup de tineri. "Ţineam mult să fim aici. Nu am fost nici la lucru, numai să vin, pentru că este o zi care poate nu se mai repetă în istoria omenirii", spune Marius, originar din Petroşani, de 8 ani în Italia. "Am fost şi duminică, şi astăzi, pentru că ţineam mult, am fost aici când el a devenit Papă şi sunt aici când el lasă Papatul", subliniază tânarul care flutura steagul României, surprins de toate camerele de filmat din Piaţă.
"A fost de treabă, cumsecade şi a binecuvântat pe unde a fost. A fost primitor, chiar dacă a fost de origine germană, aşa cum ştim, că sunt un pic mai duri, dar a fost primitor", aşa îl caracterizează pe Benedict al XVI-lea Marius. Întrebat dacă este catolic sau ortodox, băiatul mărturiseşte că mama lui este ortodoxă, iar tatăl catolic.
Nu departe de acest grup de tineri se afla o familie de români din Bacău, de 12 ani la Monterotondo. Părinţii şi cele două fete urmăreau cu atenţie ceea ce spunea Papa. "E important să fim aici, pentru că am urmărit mereu ceea ce se întâmplă şi am vrut să vedem şi ultimul salut al Papei. Am luat şi steagul, să ne recunoaştem şi noi, între toţi străinii care vin, să ne recunoaştem şi noi, să arătăm că şi românii fac parte din Biserică", ne explică una dintre tinere, Andreea.
Băsescu la Papa: "O întâlnire care va rămâne în sufletul meu pentru tot restul vieţii"
Biserici ortodoxe
În cei şapte ani, zece luni şi nouă zile de pontificat, Benedict al XVI-lea a arătat o mare deschidere către Biserica Ortodoxă Română. "Eu sunt ortodoxă, dar de când sunt in Italia, vin foarte des aici, la Vatican la slujbe. L-am iubit pe acest Papă, deoarece l-am simţit foarte aproape de mine. Am văzut totodată că nu s-a opus, ba mai mult a înfiinţat numeroase biserici ortodoxe românesti aici în Italia", spune Maria Cipercu, 47 ani, originară din Ploieşti, stabilită la Viterbo de 12 ani.
La ultima audienţă generală din Piaţa San Pietro, Papa Benedict al XVI-lea s-a adresat pelerinilor în 11 limbi, printre care şi în limba română.
"Lăudat să fie Iisus Hristos! Adresez un salut cordial credincioşilor de limbă română, mai ales celor de la Oradea. Îi primesc cu bucurie şi vă doresc ca pelerinajul vostru să aducă roade bune pentru voi şi comunităţile voastre. Vă binecuvântez din toată inima!" a fost salutul în limba romană a lui Benedict al XVI-lea, astăzi Papă emerit (onorific).
La ultimele apariţii în public ale lui Benedict al XVI-lea, în Piaţa San Pietro, printre ceilalţi pelerini a fost prezent şi ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Bogdan Tătaru Cazaban.
Benedict al XV-lea, un papă de partea migranţilor
"Fenomenul migraţiei a cunoscut o dezvoltare deosebită în această perioadă, care a coincis cu pontificatul Papei, prin urmare, Biserica Catolică în general, Sfântul Scaun în mod special, au fost solicitaţi pentru a răspunde unor exigenţe noi, exigenţele comunităţilor româneşti, care au fost din ce în ce mai numeroase, în majoritate ortodoxe. Răspunsul a fost deosebit de favorabil, au existat reacţii imediate de colaborare, de susţinere.
Comunităţile noastre ortodoxe au fost găzduite în peste 100 de biserici numai în Italia sau în spaţii aparţinând bisericilor catolice. Este un gest de fraternitate concretă, trăită şi de experienţă a dialogului care nu este doar un dialog la nivel teologic, este o cooperare, un dialog care are efect practic. Este o cooperare concretă, practică", a spus ambasadorul Bogdan Tătaru Cazaban.
Generozitatea Papei Benedict al XVI-lea faţă de românii din Italia
Papa Benedict al XVI-lea a renunţat la pontificat joi, 28 februarie, data când a început perioada numită "sede vacante". Joseph Ratzinger a devenit Papă emerit şi s-a retras, pentru două luni, la Castel Gandolfo, reşedinţa de vară a suveranilor pontifi, situată la circa 30 de kilometri de Roma.
După alegerea noului papă, Ratzinger se va întoarce la Vatican, unde destinaţia sa finală va fi mănăstirea "Mater Ecclesiae", situată în spatele Palatului Apostolic.
C.V.