Marți, 30 mai 2017, Comisia Permanentă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat, cu ocazia reuniunii sale de la Praga, rezoluția privind Dreptul la muncă al lucrătorilor casnici, în special al femeilor, în Europa. Documentul Adunării a fost adoptat în baza raportului elaborat de senatorul Viorel Badea, membru al Delegației române la APCE.
”Raportul prezentat de mine în cadrul reuniunii Comisiei Permanente a APCE, referitor la statutul îngrijitoarelor din Europa Occidentală a fost adoptat în unanimitate, cu observația „Raport excelent”. În raport am solicitat sprijinul membrilor Adunării ca, prin instrumentele de care dispun, îndeosebi legislative, să contribuie la câștigarea unui statut demn pentru lucrătorii casnici în Europa, prin diseminarea bunelor practici existente în materie în anumite state membre ale Consiliului Europei în alte state membre care încă întâmpină serioase dificultăți în a recunoaște drepturile care se cuvin acestei importante categorii de salariați.”, a scris senatorul pe pagina sa de Facebook.
În expunerea sa, senatorul Badea a arătat că munca domestică trebuie privită ca parte integrantă a pieței muncii, ca muncă reală, cu toate drepturile și obligațiile care decurg din acest statut. În context, a relevat necesitatea semnării și ratificării de către statele membre ale Consiliului Europei a Convenției nr. 189 privind lucrătorii casnici și a Recomandării nr. 201 pe același subiect, instrumente juridice internaționale care au fost adoptate în 2011 de Organizația Internațională a Muncii (OIM).
Potrivit parlamentarului român, o îmbunătățire a statutului lucrătorului casnic poate fi obținută și prin extinderea, inclusiv pentru munca domestică, a sferei de aplicare a Cartei Sociale Europene revizuite a Consiliului Europei în ceea ce privește respectarea timpului normal de lucru, a perioadelor de odihnă zilnică și săptămânală, a concediului de odihnă anual, a protecției în materie de securitate socială, a sănătății și a siguranței ocupaționale, precum și a condițiilor de muncă și de trai decente.
În continuarea prezentării sale pe marginea raportului, senatorul Badea a arătat că ponderea muncii domestice în cadrul forței de muncă din Europa este una semnificativă, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiilor naționale din statele gazdă. A precizat totodată că nevoia din ce în ce mai mare de servicii domestice în Europa, în special în vestul continentului, se resimte cu precădere pe fondul îmbătrânirii populației, a ocupării active a ambilor soți pe piața muncii, precum și a creșterii costului vieții în statele de origine care au determinat anumite persoane să-și caute locuri de muncă în străinătate, îndeosebi ca lucrători casnici.
Potrivit raportorului român, cei mai mulți lucrători casnici la nivel european sunt femei, acestea aflându-se uneori în situații care favorizează exploatarea și abuzurile de orice fel.
În context, a făcut apel la intensificarea eforturilor de combatere a discriminării, a excluziunii sociale și a relelor tratamente la adresa acestora pentru a preveni sclavia modernă și munca forțată, fenomene care din păcate au luat o amploare nemaiîntâlnită în anumite zone din Europa, un exemplu elocvent în acest sens fiind situația muncitorilor agricoli din Sicilia.
Rezoluția APCE subliniază că prestarea activității lucrătorilor casnici în spațiul privat al gospodăriilor are de regulă un caracter informal care determină o vulnerabilizare accentuată a statutului acestor persoane. În scopul asigurării unui statut decent pentru lucrătorii casnici, rezoluția APCE îndeamnă statele membre ale Consiliului Europei să ia măsuri în sprijinul formalizării muncii domestice.
Acest obiectiv poate fi atins atât prin conștientizarea în rândul lucrătorilor casnici a avantajelor încheierii unui contract individual de muncă, cât și prin stimulentele pe care statul, prin pârghiile pe care le are la dispoziție, inclusiv fiscale, le poate oferi angajatorilor în vederea formalizării activității desfășurate de lucrătorii casnici.
Documentul APCE mai precizează că o protecție și mai eficientă a drepturilor și intereselor lucrătorilor casnici poate fi realizată și prin facilitarea accesului la mecanisme de soluționare a plângerilor adaptate la nevoile acestei categorii de angajați, prin crearea de echipe multilingvistice de inspecția muncii cu competențe în domeniul muncii domestice, al colectării de informații și al tehnicilor de investigație, prin extinderea protecției maternității și a nevoii de a asigura echilibrul între viața profesională și cea de familie inclusiv în cazul lucrătorilor casnici.
În final, raportorul român a solicitat sprijinul membrilor Adunării ca, prin instrumentele de care dispun, îndeosebi legislative, să contribuie la câștigarea unui statut demn pentru lucrătorii casnici în Europa, prin diseminarea bunelor practici existente în materie în anumite state membre ale Consiliului Europei în alte state membre care încă întâmpină serioase dificultăți în a recunoaște drepturile care se cuvin acestei importante categorii de salariați.
