Au pierdut orice contact cu realitatea. Când situația românilor din străinătate impune intervenții hotărâte, de apărare a drepturilor acestora, când zeci de mii de oameni continuă să plece, îngroșând rândurile unei diaspore record în Europa și în lume, cei care ar trebui să gestioneze intervențiile urgente dorm în post.
Aflăm că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) organizează în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (FSAS), primul „Curs dedicat problematicii românilor din afara României”, lansat cu ocazia Centenarului Marii Unirii.
Oare ce se va preda la acel curs? Se va vorbi despre miile de românce exploatate la muncă și violate de patroni în Sicilia? Se va vorbi de sutele de români morți la locurile de muncă, despre angajați la negru, despre milioanele de românce chinuite la curățenie în casele occidentale? Sau poate despre sutele de mii de românce de pe străzile Europei, traficate și vândute ca sclave sexuale în bordelurile din toată lumea?
Greu de crezut. Sunt subiecte tabu în noua narațiune a diasporei, cosmetizată și îmbrăcată în ie și în tricolor. Ghinioniștii care vor frecventa acest curs vor fi îndopați cu minunatele măsuri luate de înțeleapta conducere a ministerului sau a departamentului diasporei de la Cotroceni, se va vorbi lăcrimos de predarea limbii române în străinătate, prin caracatița internațională numită ILR, se va vorbi cu spume despre programul mileniului, 40.000 de euro pentru fiecare român din diaspora, praf în ochi pentru cine nu vrea cu niciun preț să vadă realitatea.
Deschiderea oficială a cursului are loc astăzi, marți, 14 noiembrie 2017, în Aula Universității din București, Facultatea de Drept. Vor participa Andreea Păstîrnac, ministru pentru românii de pretutindeni, Sandra Pralong, consilier de stat pentru Diaspora precum și alți membri ai mediului academic și asociativ românesc.
Este pur și simplu o sfidare. Adică s-a făcut totul pentru românii din străinătate și a rămas doar să creezi un curs universitar unde să discuți despre „problematicile” din diaspora. Da, ar fi util, dar dacă ai fi dovedit că ai și rezolvat problemele lor sau măcar ai idei despre cum poți rezolva ceva. Cursul va fi predat de experți în problemele diasporei care nu au petrecut o zi fără diurna de deplasare în străinătate. Da, vom avea și DOCTORI în problemele diasporei, în țara cu cei mai mulți doctori închipuiți pe cap de locuitor. Asta ne mai lipsea.
A devenit de mult evident că nici ministrul Păstârnac, nici consilierul Pralong nu sunt experte, ci mai degrabă sunt repetente la materiile care se vor preda la acest curs.
Întrebați pe oricine din diaspora: cu excepția reducerii taxelor consulare, după ani și ani de proteste și urlete, ați mai simțit vreo măsură care să vină în ajutorul vostru? Nimeni nu va răspunde afirmativ. Pentru că e un haos total în mintea celor care sunt puși să creeze strategii pentru românii din diaspora.
Iată o listă:
– Nicio măsură concretă la problema stopării infracțiunilor transfrontaliere, a prostituției, a traficului de persoane;
– Nicio inițiativă dusă până la capăt în rezolvarea cazurilor de sclavie la care sunt supuși românii din Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie;
– Nici măcar un deget nu s-a mișcat pentru introducerea votului electronic;
– Nicio măsură luată pentru situația ”orfanilor albi”, doar încurajarea unor proiecte fără nicio finalitate și a unor persoane care habar nu au despre acest lucru;
– Finanțările de la ministerul diasporei sunt aproape imposibil de obținut, martori sunt zecile de asociații care se trezesc că au proiecte aprobate, dar că, datorită neadaptării la legile statelor unde își desfășoară activitatea, banii nu îi vor vedea niciodată;
– Aprobarea funcționării ilegale a unui grup care se autodefinește ”Consiliul Românilor de Pretutindeni”;
– Ignoranța totală față de organizarea serioasă și eficientă a Congresului Românilor de Pretutindeni;
– Promovarea ideii unor Centre Comunitare dar numai cu o conducere numită politic, de la București;
– Lipsa proiectelor pentru încurajarea presei în diaspora;
– Haos în chestiunea fiscalității, românii din diaspora habar nu au dacă, cum, de ce, în ce mod, cînd trebuie să plătească taxe;
– Lipsa unei strategii pe termen lung a promovării României în străinătate….
Și lista ar putea continua…
Vedem însă o impresionantă activitate și o susținere necondiționată a unor proiecte de tip StartUp-Diaspora, Repatriot sau cele asemănătoare din care reiese o singură idee: e nevoie de banii românilor din străinătate.
Cât despre curs, este deja evident că organizatorii sunt primii repetenți în materie.
Sorin Cehan, Andi Rădiu